ION MUREŞAN

DUMITRU CERNA

MARIANA BOJAN

MIRCEA POPA

LUCIAN BLAGA

(9 mai 1895, Lancrăm, Alba – 6 mai 1961, Cluj)

SAT NATAL

lui Ion Pillat

După douăzeci de ani trec iarăşi pe-aceleaşi uliţi

unde-am fost prietenul mic al ţărânii din sat.

Port acum în mine febra eternităţii,

negru prundiş, eres vinovat.

Nimeni nu mă cunoaşte. Vântul, el singur, sau plopul

de aur. Plop înălţat de-un fir nevăzut asemenea fusului.

Nedumirit turnul se va uita două ore în urma mea

până m-oi pierde din nou subt dunga apusului.

Totul cât de schimbat ! Casele toate sunt mult mai mici

decât le-a crescut amintirea.

Lumina bate altfel în zid, apele altfel în ţărm.

Porţi se deschid să-şi arate uimirea.

Dar de ce m-am întors? Lamura duhului nu s-a ales,

ceasul meu fericit, ceasul cel mai fericit

încă nu a bătut. Ceasul aşteaptă

subt ceruri cari încă nu s-au clădit.

(1931)

(din volumul „La cumpăna apelor”, 1933)

LUCIAN BLAGA

POEŢII

Nu vă miraţi. Poeţii, toţi poeţii sunt

un singur, ne-mpărţit, neîntrerupt popor.

Vorbind, sunt muţi. Prin evii ce se nasc şi mor,

cântând, ei mai slujesc un grai pierdut de mult.

Adânc, prin seminţiile ce-apar şi-apun,

pe drumul inimii mereu ei vin şi trec.

Prin sunet şi cuvânt s-ar despărţi, se-ntrec.

Îşi sunt asemenea prin ceea ce nu spun.

Ei tac ca roua. Ca sămânţa. Ca un dor.

Ca apele ei tac, ce umblă subt ogor,

şi-apoi sub cântecul privighetorilor

izvor se fac în rarişte, izvor sonor.

(1952)

(din volumul „Corăbii cu cenuşă”, 1960/ postum, 1962)

LUCIAN BLAGA

LĂCAŞ

Semne-ar fi că locuiesc undeva

la oraş, într-o stradă

cu nume de haiduc de baladă.

Dar nu sălăşluiesc la oraş,

m-ar blestema pârâul şi pomul.

Felul meu dezminte zvonul.

S-ar spune că lăcaşul îmi este

într-un sat cu streşini de paie,

cu nume de veche poveste.

Dar nu locuiesc

la sat şi-n nici o odaie.

Locuiesc într-un cântec de pasăre.

(din „Ultimele poezii”, 1958-1960)

LUCIAN BLAGA

„Opera lui Lucian Blaga e cunoscută, inclusiv din reeditările şi comentariile tot mai numeroase ale ultimului sfert de veac. O sumară trecere a ei în revistă poate ajuta totuşi analiza ulterioară. Printr-un reducţionism extrem, putem delimita patru compartimente, două principale şi două ajutătoare. În prim-plan, cu drepturi egale, se află poezia şi filosofia. Fiecare e apoi „secondată” într-o manieră specifică: poezia – de teatru, filosofia – de aforisme. Teatrul e prin excelenţă poetic (dar şi cu răsfrângeri meditative), aforismele sunt concentrate de gândire (deseori şi de natură poetică). Direct sau indirect, dedublarea fundamentală patronează întreaga creaţie.”

„S-ar putea argumenta (...) oricare dintre următoarele patru variante de interpretare a operei lui Blaga: filosofia este dependentă de poezie; poezia este dependentă de filosofie; filosofia este independentă de poezie; poezia este independentă de filosofie. Polarizările s-au datorat şi „tainelor” prezente în fiecare dintre domenii...”

(Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996, pp. 222-223; 226)

Festivalul Internaţional Lucian Blaga, ediţia a 25-a

Lucian Blaga 120

Cluj-Napoca, 7-8 mai 2015

Societatea Culturală Lucian Blaga Cluj, în parteneriat tradiţional cu Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România şi cu Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj, organizează cea de-a 25-a ediţie a Festivalului Internaţional Lucian Blaga în zilele de 7 şi 8 mai 2015. Această ediţie este dedicată împlinirii a 120 de ani de la naşterea lui Lucian Blaga, cel despre care Constantin Noica spunea: „Secolul al 19-lea este al lui Eminescu. Ni se pare potrivit să spunem că secolul 20 va fi socotit al lui Blaga […]. Nu cunoaştem, nici dincolo de graniţele culturii româneşti, un creator modern care să fie deopotrivă mare în trei ramuri de creaţie: poezie, dramă, filosofie.” Ediţiile succesive ale Festivalului, dar şi bogata exegeză pe care au provocat-o în ţară şi peste hotare (peste 10 mii de pagini de comentarii asupra operei sale literare şi filosofice, reunite în peste 20 de volume editate sub egida Societăţii) demonstrează valabilitatea caratelor sale şi în secolul al 21-lea. Cum observa Petru Poantă altădată: „De fiecare dată, la Festivalul Internaţional Lucian Blaga de la Cluj, totul s-a petrecut sub semnul consistentului. În orice caz, probabil cu excepţia lui Eminescu, nici un alt scriitor român nu s-a bucurat de o asemenea imagine în posteritate. Nu este vorba, însă, de inventarea pioasă a mitului Lucian Blaga, ci de un act de valorizare a celei mai complexe creaţii din cultura românească.”

Ediţia din acest an stă şi sub semnul Anului Internaţional al Luminii. La Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor se află în lucru o antologie cu titlul Lumina din cuvinte, antologie în care prima secţiune, consistentă, e dedicată lui Blaga. Semnează nume precum Ion Pop, Corin Braga, Mircea Muthu, Tudor Cătineanu, Vasile Muscă, Mircea Borcilă, Michael S. Jones, Irina Petraş, Eugeniu Nistor, Dávid Gyula, Mircea Popa, Ilie Rad, Ion Brad, Andrei Moldovan. Cea de-a doua secţiune antologhează eseuri, proză, versuri pe tema generoasă şi larg cuprinzătoare a luminii. Lansarea antologiei, la finele lui mai, va constitui un al doilea moment dedicat lui Blaga.

Programul este următorul:

joi, 7 mai, ora 11 (la sediul Filialei Cluj a USR):

– Conferinţă – Vasile Muscă: Metafizica lui Lucian Blaga în ipostaza unui „nou început”; simpozion-dezbatere cu Andrei Marga (Dincoace de „prealabilul” blagian al cunoaşterii), Alexandru Boboc (Metaforă şi mit la Blaga şi E. Cassirer), Tudor Cătineanu (Registrul clar–obscurului în viziunea lui Lucian Blaga), Eugeniu Nistor (Originalitatea teoriei culturale blagiene), Mircea Borcilă (Primul proiect de situare şi valorizare a gândirii lui Blaga în perspectivă europeană), Michael S. Jones (Lucian Blaga şi filosofia contemporană), Andrei Bereschi (Lucian Blaga interpret al filosofiei antice), Mircea Popa (Zevedei Barbu şi Lucian Blaga), Rodica Marian (Ideea destinului la Blaga), Stelian Mândruţ (Dosar Blaga). Moderator: Irina Petraş

– Lansări de carte: Michael S. Jones, Metafizica religiei. Lucian Blaga şi filosofia contemporană, traducere de geo Savulescu; Eugeniu Nistor, LUCIAN BLAGA - "ORIZONT ŞI STIL", ediţie anastatică (reproducere prin fotocopiere a ediţiei princeps, Fundaţiile regale pentru literatură şi artă "Regele Carol II", 1936), îngrijită şi postfaţată de E.N.

– vernisaj Salonul de primăvară al scriitorilor (pictură, grafică, fotografie), dedicat, ca în fiecare an, lui Blaga. Expoziţia va fi deschisă la de curând inaugurata Galerie de artă a revistei Steaua. Expun: Elena Abrudan, Ion Antoniu, Florica Bud, Doina Cetea, Ion Cristofor, Rodica Frenţiu, Flavius Lucăcel, Maria Pal, Irina Petraş, Laura Poantă, Lucian Pop, Aura Schussler, Rodica Scutaru-Milaş, Flavia Teoc.

Vineri, 8 mai, ora 12 (la sediul Bibliotecii Judeţene Octavian Goga Cluj)

– Recital de poezie, Rondul de mai al poeţilor: Ioan-Pavel Azap, Mariana Bojan, Hanna Bota, Florica Bud, Dumitru Cerna, Doina Cetea, Ion Cristofor, Ştefan Damian, Mircea Goga, Vasile Gogea, Vasile Igna, Martha Izsak, Alexandru Jurcan, Rodica Marian, Victor Constantin Măruţoiu, Marcel Mureşeanu, Sânziana Mureşeanu, Vasile Muste, Maria Pal, Iuliu Pârvu, Persida Rugu, Viorel Tăutan.

– Recitalul elevilor câştigători ai Concursului de poezie şi mini-eseu Lumina a crescut enorm la Cluj...

– Expoziţie de carte din fondurile BJC.

MAURICE COUQUIAUD

France

MAURICE COUQUIAUD (France)