Festival Literar
PERSIDA RUGU, prof. univ. dr. CONSTANTIN MĂRUŢOIU,
ANTONIA BODEA
(de la stânga la dreapta)
Se afișează postările cu eticheta Evenimente cultural-științifice. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Evenimente cultural-științifice. Afișați toate postările
marți, 26 ianuarie 2021
joi, 14 ianuarie 2021
15 IANUARIE – Ziua Culturii Naţionale
MIHAI EMINESCU
(15 Ianuarie 1850 - 15 Iunie 1889)
„Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre.
Ea a stabilit și a unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise; ea ne-a ferit în mod egal de înghițirea prin poloni, unguri, tătari și turci, ea este încă astăzi singura armă de apărare și singurul sprijin al milioanelor de români cari trăiesc dincolo de hotarele noastre.
Cine-o combate pe ea și ritualele ei poate fi cosmopolit, socialist, republican universal și orice i-o veni în minte, dar numai român nu e.”
MIHAI EMINESCU, „Liber-cugetător, liberă-cugetare”, „Timpul”, 2.02.1879, în „Opere”, 1989, vol. X, p. 187.
Memento:
Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Zi a Culturii Naţionale.
Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie - Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010.
NUMAI POETUL...
Lumea toată-i trecătoare,
Oamenii se trec şi mor
Ca şi miile de unde,
Ce un suflet le pătrunde,
Treierând necontenit
Sânul mării infinit.
Numai poetul,
Ca pasări ce zboară
Deasupra valurilor,
Trece peste nemărginirea timpului:
În ramurile gândului,
În sfintele lunci,
Unde pasări ca el
Se-ntrec în cântări.
[1868]
MIHAI EMINESCU
[O UMBRĂ E FIINŢA-I...]
O umbră e fiinţa-i, o spumă e cuvântu-i
Şi la un loc unire: Zi-i lume şi te mântui.
[2254, 102 v. / 1876, Iaşi / MS, 49 / 243]
MIHAI EMINESCU
sâmbătă, 16 noiembrie 2019
ACADEMIA ROMÂNĂ
Filiala Cluj, D.C.S.U.
PERSIDA RUGU,
lucrări susținute la Sesiunea de Comunicări Științifice,
15 Noiembrie 2019
luni, 26 august 2019
joi, 13 iunie 2019
sâmbătă, 6 aprilie 2019
miercuri, 2 mai 2018
Sărbătoare literară, Filiala Cluj, U.S.R.
De la stânga la dreapta:
Adam Puslojić, Persida Rugu, Adrian Lesenciuc, Virgil Mihaiu
De la stânga la dreapta:
Adam Puslović, Persida Rugu, Adrian Lesenciuc, Virgil Mihaiu, Hanna Bota
luni, 23 aprilie 2018
LANSARE DE CARTE U.S.R., Filiala Cluj
De la stânga la dreapta:
Antonia Bodea, Rodica Marian, Persida Rugu
marți, 9 ianuarie 2018
vineri, 29 decembrie 2017
vineri, 10 noiembrie 2017
miercuri, 13 septembrie 2017
miercuri, 11 ianuarie 2017
De Ziua Culturii Naţionale, la Filiala Cluj (U.S.R.)
Duminică, 15 ianuarie, ora 12,30, membri ai Filialei Cluj vor fi prezenţi, ca în fiecare an, la „Momentul Eminescu”, din faţa Teatrului Naţional „Lucian Blaga”.
Luni, 16 ianuarie, ora 12, are loc, la sediul Filialei clujene, o „Şezătoare literară”, dedicată Zilei Culturii Naţionale. În program: Recital de poezie „Sub semnul lui Eminescu...”
Participă:
Horia Bădescu, Oana Boc, Mariana Bojan, Hanna Bota, Doina Cetea, Minerva Chira, Sandra Cibicenco, Ion Cristofor, Vasile George Dâncu, Vasile Gogea, Alexandru Jurcan, Rodica Marian, Victor Constantin Măruţoiu, Ion Mureşan, Marcel Mureşeanu, Maria Pal, Mircea Petean, Adrian Popescu, Persida Rugu, Constantin Rusu.
Moderator: Irina Petraş
Luni, 16 ianuarie, ora 12, are loc, la sediul Filialei clujene, o „Şezătoare literară”, dedicată Zilei Culturii Naţionale. În program: Recital de poezie „Sub semnul lui Eminescu...”
Participă:
Horia Bădescu, Oana Boc, Mariana Bojan, Hanna Bota, Doina Cetea, Minerva Chira, Sandra Cibicenco, Ion Cristofor, Vasile George Dâncu, Vasile Gogea, Alexandru Jurcan, Rodica Marian, Victor Constantin Măruţoiu, Ion Mureşan, Marcel Mureşeanu, Maria Pal, Mircea Petean, Adrian Popescu, Persida Rugu, Constantin Rusu.
Moderator: Irina Petraş
sâmbătă, 24 septembrie 2016
PERSIDA RUGU în ESPERANTO...
Persida RUGU estas bone konata rumana poetino, kiu aŭtoris multajn poemarojn kaj priliteraturajn eseojn. Ŝi dediĉis multajn poemojn al la memoro de sia amata frato Petre, forpasinta en la jaro 2000. Li estis ĉefa scienca esploristo, mekanika inĝeniero kiu spertiĝis en veldado ĉe la Instituto de Veldado kaj Provado de Materialoj en la urbo Timișoara. Li estis kunordiganta la riparojn de la Ruĝa Ponto en la urbo Arad super la rivero Mureș, kiam, sekve de profesia streso, lia koro subite haltis. Apud tiu ponto, troviĝas nun monumento dediĉita al lia memoro. Petre havis integran karakteron kaj estis amikema, gaja kaj sprita homo, kiu okupiĝis ankaŭ pri aktorado, belartoj, muziko, danco.
Dum sia mallonga vivo, li konstruis ne nur metalajn konkretajn pontojn, sed ankaŭ veldis longdaŭrajn pontojn de vera amikeco inter homoj.
En multaj poemoj de Persida RUGU troveblas kortuŝaj simboloj pri pontoj inter animoj troviĝantaj ambaŭflanke de la vivlimo. Pere de la poezio, la senfina fratina amo de la poetino ŝajnas akiri eĉ pli grandan dimension kaj iĝi senlima amo por la tuta homaro.
Ŝiaj poemoj donas la optimisman senton, ke la lumo de amo estas neestingebla.Mi verkis la muzikon unue por la rumana versio, kunmetante du el la plej kortuŝaj poemoj de Persida RUGU sub la saman titolon kaj elpensante etan refrenon kiel ligilon. Kiam mi esperantigis la tutan kanton, mi decidis neglekti la belegajn rimojn de la originalo, por ne perdi tro multon el la profunda literatura enhavo. Esperanto estas tiom belsona lingvo, ke kelkaj internaj rimoj kaj sonripetoj aperis tute spontane en la tradukaĵo. Mi zorgis kongruigi ekzakte la muzikajn akcentojn kun la naturaj akcentoj de la Esperanta teksto, tial farante etajn ŝanĝojn en mia originala muzika komponaĵo.
Je la fino de tiu ĉi artikolo, vi trovos ligilon al sondosiero kun la rumana versio de la kanto, registrita de la kantistino Ann HOD. Mia voĉo ne taŭgas por kantado, tial mi serĉas esperantistan kantist(in)on, kiu scipovas solfeĝi (kanti laŭ muziknotoj) akompanante sin per ajna instrumento, kaj kiu volontulus kanti tiun kanton por Esperanta RetRadio. Interesiĝontoj bonvolu kontakti min pere de la forumo, por ricevi de mi la melodion en skribita formo (per muziknotoj).
Luiza CAROL
MIA FRATO
(vortoj de Persida RUGU)
(elrumanigis por kantado: Luiza CAROL)
Frato ho frato
frato frato ho mia frat’…
frato frato ho mia frat’…
Frato de trans la limo de la tempo
enfluas en la koron karaj memoroj
verŝante amaran eĥon sur nin.
Frato de trans la limo de la akvoj
nun paŝoj miaj daŭre serĉas vin.
Vi estas malproksima en ĉieloj, dum mi
ade atendas vin sur cindra pont’.
Frato de trans la limo de la sango,
al vi la pluvo reportas min en sonĝ’.
Silenta luno sur montetoj viŝas
literojn el larmoj de pasinta flam’.
Frato ho frato
frato frato ho mia frat’…
Venu frato kun la akva
dorna krono el malvarm’;
trankviligu ĉi-matene
mian koron via am’.
La iamajn sonĝflugilojn
redonu vi al mia kor’,
ellimiĝon, senlarmiĝon,
pacon donu al l’ anim.
Venu kiel tenera flagro
trans la flamoj de la temp’
al la domo kun oleandro
por ĉesigi ŝtormon en la preĝ’.
Frato ho frato
frato frato ho mia frat’…”
miercuri, 31 august 2016
duminică, 19 iunie 2016
luni, 13 iunie 2016
marți, 31 mai 2016
Ziua Românilor de pretutindeni
Din
anul 2015, „Ziua Românilor de Pretutindeni” se sărbătorește
în ultima duminică a lunii mai.
În
perioada 2007-2014, data evenimentului a fost 30 Noiembrie – ziua
Sfântului Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României.
RUGĂCIUNE
Crăiasă alegându-te
Îngenunchem rugându-te,
Înnalță-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii
scut de întărire
Și zid de mântuire,
Privirea-ți adorată
Asupră ne coboară,
O, maică prea curată
Și pururea fecioară,
Marie!
Noi,
ce din mila Sfântului
Umbră facem pământului,
Rugămu-ne
‘ndurărilor
Luceafărului mărilor;
Ascultă-a noastre plângeri,
Regină peste îngeri,
Din neguri te arată,
Lumină dulce clară,
O, maică prea curată
Și pururea fecioară,
Marie!
MIHAI
EMINESCU
duminică, 3 aprilie 2016
miercuri, 16 martie 2016
Abonați-vă la:
Postări (Atom)