2015 - Anul Internaţional al Luminii

CELE ŞAPTE ANOTIMPURI ALE VEŞNICIEI 

                    - poeme pentru arborele singurătăţii -

LÂNGĂ VIETĂŢILE CERULUI



Mi-e dor de tine cuvânt care nu încape în peştera serii
mi-e dor de tine şi fiarele urlă
m-ar sfâşia de umbra ta nu m-ar ţine în
lanţuri lângă vietăţile cerului
mi-e dor de tine
arborii plâng frunze de miresme
flori carnivore mă vând
mi-e dor de tine

peste ierni se frânge sângele vântului
cum să te apăr de fulgere şi cutremur
cum să te adun din lacrima fluviului

silabele fierb lava tresare
într-o lume cu meduze şi ierburi
valurile devin metal
pietrele îşi pierd strălucirea
mi-e dor de tine

pe ancora altui ţărm te-am aflat
stigmat peste vreme
îngerii te frământă în morile beznei
dorul de tine mă sfâşie între spinii unei
grădini fără păsări
cărămizi
într-un mormânt necunoscut

                           

SFÂŞIEREA CA EXISTENŢĂ



Stau cu capul pe un strigăt şi plâng
iubirea mă cerne prin semne
milă nu are nici lemne de jar
ea creşte din carne şi sânge
din ochi şi din cer peste ape
din bezne când iadul e-aproape
din somnul ce aripa frânge

stau cu capul pe o rană şi plâng
iubirea mă arde mă cere
cărare îşi face prin vis şi prin vrere
în flacără sapă mormânt
stau cu capul pe un strigăt




  PENELOPA



Din tine-mi ţes nebănuite unde
şi-mi smulge focul aripi dinspre văi
în zariştea ce arde mori fecunde
prin sângele din zori îmi taie căi

tu vii târziu cu marea înspumată
când somnul piere-n mine şi-n tumult
pe iarba oglindită-n stinsa vatră
cei duşi sunt pietre-n lacrimi şi ascult

cum sună vremea printre păsări nude
şi limpede frâng arderi între stei
solstiţii curg tac jurăminte crude
când inima-mi pe eşafod o vrei

acolo stai aici e pânza verii
şi-n mine cerni poteci pentru cocori
crud gândul viu în templul ars al serii
mă cere-a ta sub pavăză de sori






NUMELE TĂU



Numele tău este o vietate ciudată
îl mângâi şi are spini
Respiră uneori fără să-l aud
simt doar inima cum se clatină în bătaia valului
subteran pe care-l iscă
Numele tău se mişcă prin fiece sunet
zămislind o nouă ordine a universului
pentru sângele meu e uragan
pentru tăcerea din mine viforniţă
pentru rana din strigăt
balsam binecuvântat

scrise pe zăpezi literele lui pulsează
adâncă zbatere de aripi între rădăcinile nopţii
clocot de seism
numele tău




                             

PASĂREA sau PIATRA CARE ARDE

                                pe o muzică de Loreena McKennitt


E dragoste umbra din preajma lăstunilor
e dragoste pădurea de ger şi pământ
e dragoste pânza din ora furtunilor
e dragoste ochiul de alge răsfrânt

e dragoste flacăra din greierii sorţii
e dragoste piatra sub vechiul mormânt
e dragoste vinul din iezerul nopţii
e dragoste lacrima din strigătul frânt

e dragoste somnul de frunze şi ape
e dragoste iarba din miez de cuvânt
e dragoste cerul de arbori aproape
e dragoste şoapta prin hiene de vânt





                                 

LORELEI



Cerc de foc soarele curge în sufletele noastre
luna e ombilicul care ne leagă de nori
pământul arde
inimă de catifea peste ploşniţe

unde să te caut
mi-ai spus că vei fi în sângele meu
înainte de zori
iată – zorii sosesc
şi sângele meu strigă după tine

ierburi se năruie în munţi
grotele s-au umplut de şerpi
cerul se frânge în mare
sângele meu strigă după tine
aş vrea să plec
dar piatra pe care mi-ai lăsat-o e albastră
semn că vei sosi în curând

palmele mele s-au făcut semne de pod
ochii păsări la pândă
picioarele rădăcini de troiţă
luntre cu vâsle de foc
trupul
sângele meu strigă după tine

cărare arsă mi-e inima
toiag ce înfloreşte când şoaptele tale
îmi ating umărul




                 

LITANIE



Această înşiruire de sfâşieri numită viaţă
o aştern pe nisip
zbatere de peşti pentru albatroşii cerului
această înşiruire de răni numită viaţă
o leg cu verigi de oţel
de stânca unui nor
pe care-mi sprijin scara spre Dumnezeu
această înşiruire de trepte
de priviri sângerânde
o transform cu ţipetele nopţii în lavă
această înşiruire de aşteptări
neaşteptate
e adăpostul în care am învăţat
să-ţi rostesc numele

această înşiruire de flăcări
e tot ce mi-a rămas
această înşiruire de tăceri
după
plecarea ta



PERSIDA RUGU

România - Belgia

În cadrul aniversării a 25 de ani de la crearea Centrului de Studii Literare Belgiene de Limbă Franceză, de la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, au avut loc două importante evenimente culturale: ceremonia de decorare a doamnei prof. univ. dr. Rodica Lascu-Pop, precum şi vernisajul expoziţiei de bandă desenată a artistului flamand Marc Sleem, ambele evenimente fiind oficiate de E.S. Philippe Beke, Ambasadorul Regatului Belgiei în România.
Acordarea gradului de Comandor în Ordinul Léopold II, de către regele Philippe, constituie o premieră în România.

Comunicat de presă
referitor la decernarea Ordinului Léopold II (Belgia) în grad de Comandor, Doamnei Profesor Univ. Dr. Rodica POP

Din momentul înființării sale, în octombrie 1990, Centrul de Studii Literare Belgiene de Limbă Franceză din cadrul Universității Babeș-Bolyai, și-a asumat misiunea de a face cunoscut spațiul literar, artistic și cultural belgian în România.
Grație sprijinului oferit de instituții și organisme belgiene (Ambasada Regatului Belgiei în România, Delegația Wallonie-Bruxelles la București și Academia Regală de Limbă și Literatură Franceză), Centrul a derulat de-alungul celor 25 de ani de activitate o serie de proiecte academice și culturale – cursuri, seminarii, conferințe, colocvii, mese rotunde, ateliere, expoziții, lansări de carte, spectacole – la care au fost invitați specialiști de la universități de renume, scriitori, artiști, reprezentanţi ai vieții culturale belgiene.
Cercetarea ştiinţifică, încadrarea şi integrarea tinerilor cercetători au ocupat un loc privilegiat în programul Centrului belgian. Doamna Prof. Univ. Dr. Rodica Pop, directoarea Centrului, a coordonat, astfel, peste o sută de lucrări de licență și disertații de masterat, 26 de teze de doctorat, publicații științifice și numeroase volume de traduceri literare apărute la editura Libra din București și la Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, în colecția „belgica.ro”.
În semn de înaltă apreciere a contribuției semnificative aduse la promovarea literaturii și culturii belgiene în România, Majestatea Sa Regele Philippe I al Belgiei, conferă Doamnei Profesor Univ. Dr. Rodica Pop, deja Ofiţer în Ordinul Coroanei, din 2007, gradul de Comandor al Ordinului Léopold II.
Decorația va fi înmânată, în numele M. S., de către E. S. Philippe Beke, Ambasadorul Regatului Belgiei în România, în cadrul unei ceremonii organizate la Universitatea Babeș-Bolyai, marți, 26 mai 2015, ora 12:30, în sala Consiliului de Administrație (str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, etaj I, Rectorat).

Cluj-Napoca, 22 mai 2015
Echipa CELBLF

ION MUREŞAN

DUMITRU CERNA

MARIANA BOJAN

MIRCEA POPA

LUCIAN BLAGA

(9 mai 1895, Lancrăm, Alba – 6 mai 1961, Cluj)

SAT NATAL

lui Ion Pillat

După douăzeci de ani trec iarăşi pe-aceleaşi uliţi

unde-am fost prietenul mic al ţărânii din sat.

Port acum în mine febra eternităţii,

negru prundiş, eres vinovat.

Nimeni nu mă cunoaşte. Vântul, el singur, sau plopul

de aur. Plop înălţat de-un fir nevăzut asemenea fusului.

Nedumirit turnul se va uita două ore în urma mea

până m-oi pierde din nou subt dunga apusului.

Totul cât de schimbat ! Casele toate sunt mult mai mici

decât le-a crescut amintirea.

Lumina bate altfel în zid, apele altfel în ţărm.

Porţi se deschid să-şi arate uimirea.

Dar de ce m-am întors? Lamura duhului nu s-a ales,

ceasul meu fericit, ceasul cel mai fericit

încă nu a bătut. Ceasul aşteaptă

subt ceruri cari încă nu s-au clădit.

(1931)

(din volumul „La cumpăna apelor”, 1933)

LUCIAN BLAGA

POEŢII

Nu vă miraţi. Poeţii, toţi poeţii sunt

un singur, ne-mpărţit, neîntrerupt popor.

Vorbind, sunt muţi. Prin evii ce se nasc şi mor,

cântând, ei mai slujesc un grai pierdut de mult.

Adânc, prin seminţiile ce-apar şi-apun,

pe drumul inimii mereu ei vin şi trec.

Prin sunet şi cuvânt s-ar despărţi, se-ntrec.

Îşi sunt asemenea prin ceea ce nu spun.

Ei tac ca roua. Ca sămânţa. Ca un dor.

Ca apele ei tac, ce umblă subt ogor,

şi-apoi sub cântecul privighetorilor

izvor se fac în rarişte, izvor sonor.

(1952)

(din volumul „Corăbii cu cenuşă”, 1960/ postum, 1962)

LUCIAN BLAGA

LĂCAŞ

Semne-ar fi că locuiesc undeva

la oraş, într-o stradă

cu nume de haiduc de baladă.

Dar nu sălăşluiesc la oraş,

m-ar blestema pârâul şi pomul.

Felul meu dezminte zvonul.

S-ar spune că lăcaşul îmi este

într-un sat cu streşini de paie,

cu nume de veche poveste.

Dar nu locuiesc

la sat şi-n nici o odaie.

Locuiesc într-un cântec de pasăre.

(din „Ultimele poezii”, 1958-1960)

LUCIAN BLAGA

„Opera lui Lucian Blaga e cunoscută, inclusiv din reeditările şi comentariile tot mai numeroase ale ultimului sfert de veac. O sumară trecere a ei în revistă poate ajuta totuşi analiza ulterioară. Printr-un reducţionism extrem, putem delimita patru compartimente, două principale şi două ajutătoare. În prim-plan, cu drepturi egale, se află poezia şi filosofia. Fiecare e apoi „secondată” într-o manieră specifică: poezia – de teatru, filosofia – de aforisme. Teatrul e prin excelenţă poetic (dar şi cu răsfrângeri meditative), aforismele sunt concentrate de gândire (deseori şi de natură poetică). Direct sau indirect, dedublarea fundamentală patronează întreaga creaţie.”

„S-ar putea argumenta (...) oricare dintre următoarele patru variante de interpretare a operei lui Blaga: filosofia este dependentă de poezie; poezia este dependentă de filosofie; filosofia este independentă de poezie; poezia este independentă de filosofie. Polarizările s-au datorat şi „tainelor” prezente în fiecare dintre domenii...”

(Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996, pp. 222-223; 226)

Festivalul Internaţional Lucian Blaga, ediţia a 25-a

Lucian Blaga 120

Cluj-Napoca, 7-8 mai 2015

Societatea Culturală Lucian Blaga Cluj, în parteneriat tradiţional cu Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România şi cu Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj, organizează cea de-a 25-a ediţie a Festivalului Internaţional Lucian Blaga în zilele de 7 şi 8 mai 2015. Această ediţie este dedicată împlinirii a 120 de ani de la naşterea lui Lucian Blaga, cel despre care Constantin Noica spunea: „Secolul al 19-lea este al lui Eminescu. Ni se pare potrivit să spunem că secolul 20 va fi socotit al lui Blaga […]. Nu cunoaştem, nici dincolo de graniţele culturii româneşti, un creator modern care să fie deopotrivă mare în trei ramuri de creaţie: poezie, dramă, filosofie.” Ediţiile succesive ale Festivalului, dar şi bogata exegeză pe care au provocat-o în ţară şi peste hotare (peste 10 mii de pagini de comentarii asupra operei sale literare şi filosofice, reunite în peste 20 de volume editate sub egida Societăţii) demonstrează valabilitatea caratelor sale şi în secolul al 21-lea. Cum observa Petru Poantă altădată: „De fiecare dată, la Festivalul Internaţional Lucian Blaga de la Cluj, totul s-a petrecut sub semnul consistentului. În orice caz, probabil cu excepţia lui Eminescu, nici un alt scriitor român nu s-a bucurat de o asemenea imagine în posteritate. Nu este vorba, însă, de inventarea pioasă a mitului Lucian Blaga, ci de un act de valorizare a celei mai complexe creaţii din cultura românească.”

Ediţia din acest an stă şi sub semnul Anului Internaţional al Luminii. La Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor se află în lucru o antologie cu titlul Lumina din cuvinte, antologie în care prima secţiune, consistentă, e dedicată lui Blaga. Semnează nume precum Ion Pop, Corin Braga, Mircea Muthu, Tudor Cătineanu, Vasile Muscă, Mircea Borcilă, Michael S. Jones, Irina Petraş, Eugeniu Nistor, Dávid Gyula, Mircea Popa, Ilie Rad, Ion Brad, Andrei Moldovan. Cea de-a doua secţiune antologhează eseuri, proză, versuri pe tema generoasă şi larg cuprinzătoare a luminii. Lansarea antologiei, la finele lui mai, va constitui un al doilea moment dedicat lui Blaga.

Programul este următorul:

joi, 7 mai, ora 11 (la sediul Filialei Cluj a USR):

– Conferinţă – Vasile Muscă: Metafizica lui Lucian Blaga în ipostaza unui „nou început”; simpozion-dezbatere cu Andrei Marga (Dincoace de „prealabilul” blagian al cunoaşterii), Alexandru Boboc (Metaforă şi mit la Blaga şi E. Cassirer), Tudor Cătineanu (Registrul clar–obscurului în viziunea lui Lucian Blaga), Eugeniu Nistor (Originalitatea teoriei culturale blagiene), Mircea Borcilă (Primul proiect de situare şi valorizare a gândirii lui Blaga în perspectivă europeană), Michael S. Jones (Lucian Blaga şi filosofia contemporană), Andrei Bereschi (Lucian Blaga interpret al filosofiei antice), Mircea Popa (Zevedei Barbu şi Lucian Blaga), Rodica Marian (Ideea destinului la Blaga), Stelian Mândruţ (Dosar Blaga). Moderator: Irina Petraş

– Lansări de carte: Michael S. Jones, Metafizica religiei. Lucian Blaga şi filosofia contemporană, traducere de geo Savulescu; Eugeniu Nistor, LUCIAN BLAGA - "ORIZONT ŞI STIL", ediţie anastatică (reproducere prin fotocopiere a ediţiei princeps, Fundaţiile regale pentru literatură şi artă "Regele Carol II", 1936), îngrijită şi postfaţată de E.N.

– vernisaj Salonul de primăvară al scriitorilor (pictură, grafică, fotografie), dedicat, ca în fiecare an, lui Blaga. Expoziţia va fi deschisă la de curând inaugurata Galerie de artă a revistei Steaua. Expun: Elena Abrudan, Ion Antoniu, Florica Bud, Doina Cetea, Ion Cristofor, Rodica Frenţiu, Flavius Lucăcel, Maria Pal, Irina Petraş, Laura Poantă, Lucian Pop, Aura Schussler, Rodica Scutaru-Milaş, Flavia Teoc.

Vineri, 8 mai, ora 12 (la sediul Bibliotecii Judeţene Octavian Goga Cluj)

– Recital de poezie, Rondul de mai al poeţilor: Ioan-Pavel Azap, Mariana Bojan, Hanna Bota, Florica Bud, Dumitru Cerna, Doina Cetea, Ion Cristofor, Ştefan Damian, Mircea Goga, Vasile Gogea, Vasile Igna, Martha Izsak, Alexandru Jurcan, Rodica Marian, Victor Constantin Măruţoiu, Marcel Mureşeanu, Sânziana Mureşeanu, Vasile Muste, Maria Pal, Iuliu Pârvu, Persida Rugu, Viorel Tăutan.

– Recitalul elevilor câştigători ai Concursului de poezie şi mini-eseu Lumina a crescut enorm la Cluj...

– Expoziţie de carte din fondurile BJC.