OFRANDE LITERARE

CLUJ-NAPOCA... à coeur ouvert

À l’accueil de ses habitants

À Persida Rugu, mon amie lointaine

C’était un petit Christ gris, figé dans un reflet d’argent.

Son fin visage bordé d’épines et penché vers la terre

semblait se résigner à la rejoindre, comme celui d’un fils

se soumettant au silence mystérieux de son père.

C’était un joli bijou, simple mais attirant,

alliant la souffrance discrète à l’amour cinglant.

Il pendait au cou d’une dame dont le sourire naturel

flottait sur des traits inconnus et accueillants.

„Comme il est beau!” Osais-je lui dire en le désignant.

„N’est-ce-pas!... Il est l’image du bien...”

„Prenez-le! Garde-le! Si! Si! Je vous l’offre!”

me dit-elle au terme d’un court moment.

Depuis, je porte un peu de ciel Roumain

sur ma poitrine de pêcheur parisien.

Je le porterai jusqu’à ma dernière heure,

non comme un porte-bonheur,

mais comme un billet de séjour

dans une étrange contrée du coeur

où règnent la gentillesse et la simplicité.

Qu’il soit sous la garantie du Christ

n’est pas pour déplaire à mes sentiments.

Il est le meilleur symbole du désintéressement.

Cluj m’a confirmé ce que je savais déjà:

l’humanité peut se révéler parfois

encore plus belle que la nature!

MAURICE COUQUIAUD,

„Clujul poeţilor. Antologie de poezie, de Horia Bădescu”,

Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013, pag. 77;

trad. în limba română de Horia Bădescu, pag. 79.

O DEFINIRE A POEZIEI

poetei Persida Rugu

esenţe sublimându-se-n esenţă

vis colorat în somnul transparenţă

tânjind în miezu-i spiralata formă

spre-a-nvrednici materia informă

iris veghind cea tainică prezenţă:

esenţe sublimându-se-n esenţă

(desăvârşire în desăvârşire

frământ al meu, iubire de Iubire

mereu mă subţiezi pân-la idee

precum frumosul intri-n orchidee

pisc irizând sublim apusul-mire:

desăvârşire în desăvârşire)

gând al Naturii ferm năzuitoare

fluid etern dinspre şi către Soare

distanţă măsurând cu ne-distanţe

precum speranţa însumând speranţe

fiinţa ta mă-nalţă şi mă doare

gând al Naturii ferm năzuitoare

RADU CÂRNECI,

din volumul de poeme „Clipa eternă”, Editura Eminescu, Bucureşti, 1988, pag. 257; poemul a fost preluat din anteriorul volum de poeme, „Pasărea de cenuşă. Rondosonete”, semnat de acelaşi autor, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1986, pag. 63.

ALEASĂ DE ÎNGERI

poetei Persida Rugu,

autoarea volumului „Desculţă în iubire”

calci peste cuvinte

sfioasă, cu teamă,

ca pe o iubire,

ca pe o rană.

pluteşti peste ele

ca o lebădă neagră, uşor,

ca o mângâiere,

ca un fior.

zbori peste lume

cu aripi de zare,

ca o pasăre albă

peste linişti de mare.

aleasă de îngeri

a limbii regină,

eşti a cerului sclavă

şi a rimei stăpână.

arzând ca un rug

în adânc de simţire,

te înalţi spre lumină

Desculţă în iubire.

GAVRIL MOISA,

din volumul de poeme „Strigătul tăcerii”,

Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2004, pag. 17.

RUG DE LUMINĂ

poetei Persida Rugu

... aţi coborât, ca-ntâia

Doamnă,

din ruguri mari de apogeu,

blând,

flăcări înfrunzind o perseidă

cu lacrima uitată

ieri,

într-un eseu...

25 Decembrie 2004,

în amintirea Mamei sale, Livia

FLORIN CONSTANTIN VERDEŞ,

din volumul de poeme „Ecouri surde”,

Editura Eurograph, Cluj-Napoca, 2008, pag. 19.