vineri, 28 februarie 2014

OCHIUL DIN SOMN, INELUL DE FOC


motto:


« până când ochiul nu ia foc
Dumnezeu nu poate fi văzut
până când urechea nu ia foc
Dumnezeu nu poate fi auzit
până când limba nu ia foc
Dumnezeu nu poate fi numit
până când inima nu ia foc
Dumnezeu nu poate fi iubit
până când mintea nu ia foc
Dumnezeu nu poate fi cunoscut »


T. S. ELIOT








drumul eşti Tu



drumul eşti Tu
Doamne
sub pleoape
flăcări de fructe
curg


lumina
mă atinge
ca o sabie de aer


acum şi aici
tălpile mele cresc rădăcini
pe cărarea spre Tine






***


de neatins



de neatins eşti
Doamne
dar Te simt în păsările nopţii
şi-n tăcerile sângelui


în arşiţa buzelor
când transparenţi coborâm
sub rădăcinile ierbii


de neatins eşti
de neatins








***


aspră singurătate foşnet



aspră singurătate foşnet
al harfelor serii


auzul mi-e leagăn
mormânt din care se iscă
iubirea










***


tăcerea Ta mi-a auzit şoapta



tăcerea Ta mi-a auzit şoapta


căderea ultimului pas
e clopotul ce-mi
bate
în tâmplă







***


de necuprins văzduhul



de necuprins văzduhul
fără lacrimă de arbore-n ceaţa translucidă
fără zbor de frunze pe norul
anotimpurilor


doar Tu sălăşluieşti
fără de margini fiind
ascuns în toate cele văzute
şi-n urme


de necuprins gândul
ameţitor
prezenţa Ta continuă
spre mine arcuindu-mă-ncet
Te caut
de parcă Te-aş fi găsit
din totdeauna
în sângele acesta vuitor








***


umbra Ta devine cort



umbra Ta devine cort
al respiraţiei
inundată de toată slava
privirea


ţărână sunt
şi Tu mă poţi crea
după forma pe care o vrei


mâinile Tale
fior şi săgeată


ierburi cresc dincolo
de amiaza morţii








***


mireasma privirii Tale înalţă arbori



mireasma privirii Tale înalţă arbori
Doamne
glasul Tău e cascadă


trunchi sunt
şi flacără
între păsările
apelor











***


zodie înfrunzind cercuri de ochi



zodie înfrunzind cercuri de ochi
tâmpla mea tace
ascultând sosirea stolului
dinspre Tine


ţurţuri de foc pe altarul
luminii
albastre corăbii brăzdează adâncul
lumea curge cu grijă


setea de Tine îmi pârjoleşte auzul
pe suliţe-alerg spre oaza tăcerii











***


mângâi aerul din preajma Ta



mângâi aerul din preajma Ta
Doamne
cu chipul păsărilor
Te învălui


lumina e abur fierbinte
sânge ce arde prin
fluviile pământului


mângâi aerul
sabia privirii oarbă statuie


ecoul tresare


o pleoapă scutură
la marginea vremii
petale
de cenuşă










***


alunecă zilele în Cetate



alunecă zilele în Cetatea spre
care Te-ndrepţi
fructele golesc pajiştile de soare


trecătorii nopţii au uitat fântâna
cea albă


sandalele pline de praf
strălucesc


îngerii îşi adună
încet
aripile


alunecă zilele în Cetatea
care
iată!
a-nflorit
ramură de măslin








***


pădurea alergării spre Tine



pădurea alergării spre Tine
e mai strălucitoare
decât sunetul zăpezilor
mai proaspătă decât
albia ploii


liniştea paşilor
Doamne
e mai adâncă decât abisul nădejdii
mai fragedă ca lumina
mai albă
decât
privirea îngerilor


ţărmul de lângă tâmpla Ta
e Cuvântul
fără zgură şi somn












***


lasă-mă să uit că sunt



lasă-mă să uit că sunt
flacără şi nor
aer şi pământ
psalm îngenuncheat
lacrimă de
vânt
arbore sonor


Tu - cel etern
eşti în mine atât de întreg
încât acum - înspre seară -
ca dintr-o candelă arzândă
în afară
universal îmi cere
să-l cern










***


pustiul frânge păsări



pustiul frânge păsări


umbra Ta înfloreşte
magnoliile










***


glasul Tău făgaş înconjurat de nouri


Que bien sé yo la fonte que mana y corre,
aunque es de noche !
San Juan de la Cruz


glasul Tău făgaş înconjurat de nouri
lumina izbucneşte fragilă
şopotul vieţii răsare din cuiburi
de lacrimi şi
bezne


Doamne
adăposteşte-ne în
căuşul zorilor


binecuvântarea Ta creşte
mai blândă
decât o privighetoare









***


arborii tunetului fărâmiţează chemarea



arborii tunetului fărâmiţează chemarea
focul
măsoară tăceri


pământul e gol
în vinele vântului
oglinzi


Tu
eşti fulgerul semnelor
apa ţese lotuşi


salcâmul - roşu înfloreşte a
doua oară







***


printre sâmburii ploii ard maci



printre sâmburii ploii ard maci
Doamne
adună-mi rănile sub petalele lor
să-nfrunzească pustiul


privirea Ta cerne clipele
disperarea îşi ascunde faţa în
umbră


cum să-ndrăznesc a rosti un cuvânt
când sunetele sunt lespezi









***


arbore descojit mi-e pasul spre Tine



arbore descojit mi-e pasul spre Tine
frunziş din apele sângelui


strigătul arde carnea
sfâşiată


adăpostesc un rug
de parcă aş hrăni
vulturii
veşniciei










***


clocot de semne ce răscolesc aerul



clocot de semne ce răscolesc aerul
ţărâna fierbe de albul zăpezii



Doamne nu pleca iar
oasele mele gem
carnea e grea
flăcări sunt puntea spre Tine



pe tăişul unui brici
sufletul meu păşeşte










***


absenţa mă chinuie



absenţa mă chinuie atât
că moartea-mi apare mai blândă
somnul mai milostiv prin nefiinţa-i
rece
plecarea mai luminoasă
decât jarul durerii


Doamne
cum să respir tăcerea
aceasta


şi cine şi unde
mă va aşterne
ramură
şi lemn din pragul
crucii





PERSIDA RUGU

duminică, 26 ianuarie 2014

ZIUA CULTURII NAŢIONALE





15 IANUARIE, ziua de naştere a poetului MIHAI EMINESCU
15 IANUARIE, Ziua Culturii Naţionale


GLOSSĂ


Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ţine toate minte
Şi ar sta să le asculte?...
Tu aşează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deşarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbă
Recea cumpă-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naşte
Şi o clipă ţine poate;
Pentru cine o cunoaşte
Toate-s vechi şi nouă toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul şi pe patru,
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi din a lor artă
Ce e rău şi ce e bine.

Viitorul şi trecutul
Sunt a filei două feţe,
Vede-n capăt începutul
Cine ştie să le-nveţe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă şi socoate.

Căci aceloraşi mijloace
Se supun câte există,
Şi de mii de ani încoace
Lumea-i veselă şi tristă;
Alte măşti, aceeaşi piesă,
Alte guri, aceeaşi gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera şi nu ai teamă.

Nu spera când vezi mişeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăşi
Între dânşii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăş:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momeşte în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă ştii a lor măsură;
Zică toţi ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgeşti nimică,
Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera şi nu ai teamă;
Te întreabă şi socoate
Ce e rău şi ce e bine;
Toate-s vechi şi nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.


de Mihai Eminescu

Glossă”. Tipărită în volum în „Poesii”, 1883, pp. 143-147; „Opere I. Poezii”, pp. 194-198; „Opere III. Poezii”, pp. 83-112. Poezia este elaborată în forma definitivă în perioada gazetăriei bucureştene. Se păstrează în mss. 2258 (1874), 2262 (En spectateur, 1876) ş.a.



* * *


Lumea ca structură în care nimic nu se poate schimba constituie fundalul de metafizică eleată, absorbită din Schopenhauer, pe care se desprind strofele “Glossei”, dar şi marea compoziţie a “Luceafărului”.

TUDOR VIANU, “Mihai Eminescu”, în “Eminescu”, Iaşi, 1974, p. 296.


* * *


Luceafărul” nu e doar o capodoperă în sine, ci sinteza întregii gândiri poetice eminesciene, fapt ce explică de ce anumite imagini, idei sau „enigme” din poem nu se limpezesc pe deplin doar printr-un efort de arheologie literară, de investigaţie a variantelor ce premerg formei definitive. Elucidarea lor presupune o permanentă referire la opera integrală a poetului, din care acest mirific giuvaer se naşte asemenea astrului din apele primordiale.

dr. IOSIF CHEIE-PANTEA


* * *



Singurătatea lui Hyperion pare incontestabilă din perspectiva majorităţii interpretărilor „Luceafărului”, determinată fiind de factori înscrişi mai ales în evenimentul alegoric narat, cum ar fi apariţia lui Cătălin şi refuzul Părintelui ceresc de a-i acorda Luceafărului o altă soarte. Ţinem să subliniem aici, din punctul de vedere al singurătăţii, că lumea întreagă, o lume acceptată nu fără o umbră de incertitudine („... în lumea mea mă simt/ Nemuritor şi rece”), înseamnă totuşi asumarea acestei singurătăţi, deci nu supunerea peste voia lui la o condiţie de existenţă. Faţă de această parţială libertate de opţiune, singurătatea Cătălinei, chiar dacă ea rămâne senină în gândul spre ideal, nu ne apare ca o stare dorită, dimpotrivă, ceea ce ea aspiră să împlinească este şi iubirea reală şi dorul sufletesc al idealităţii.


RODICA MARIAN, „Lumile Luceafărului, (o reinterpretare a poemului eminescian)”, capit. XIII, Figuri textuale şi corespondenţe semantice în „Luceafărul”, Editura Remus, Cluj-Napoca, 1999, p. 360.



Biblioteca Judeţeană "Christian Tell", Gorj, 
Sala de lectură "Mihai Eminescu"




"Mihai Eminescu", sculptură de Constantin Brâncuşi,
expusă la Biblioteca Judeţeană din Târgu-Jiu





marți, 21 ianuarie 2014


PERSIDA RUGU

Secvenţe biografice



Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
Diplomă de licenţă în Filosofie, specializarea: Psihopedagogie specială.
Secundar: Limba şi Literatura Română.

Logoped, profesor psihopedagog, gr. did. I, în învăţământul special.
Profesor de psihologie, psiholog-consilier şi psiholog-terapeut în învăţământul special şi în învăţământul de masă preuniversitar.
Predare practică logopedică în învăţământul universitar.
Psiholog-raportor, în cadrul Centrului Pilot de Integrare a copiilor şi tinerilor cu C.E.S. în comunitate, program desfăşurat sub egida UNESCO – UNICEF, 1992-2002.
Director al Casei Corpului Didactic (C.C.D.), Cluj, 1996 – 1999.

Studii post-universitare, documentări:
- Specializare în studiul „Modificabilităţii Structural-Cognitive”, din
Programul de Îmbogăţire Instrumentală Reuven Feuerstein (P.I.I.F.)”,
Bucureşti, 1994.
- Diplomă: „International workshop in structural cognitive modifiability”,
Bucureşti, 1994.
- „Diplome d’Université de Formateur”, delivré par l’Université de la
Mediterranée, Université Aix-Marseille, Louvain-la-Neuve, Brugelette,
1994/1995.
- Attestation d’étude sur le thème: „Étude générale des systèmes éducatifs”,
Bruxelles, Belgia, 1999.
- peste 70 de lucrări de cercetare în domeniul interdisciplinar socio-psiho-pedagogic,
lucrări prezentate la simpozioane, conferinţe, sesiuni de comunicări
ştiinţifice naţionale şi internaţionale şi lucrări publicate în volumele, caietele
şi programele acestora.

Membră a Uniunii Scriitorilor din România, din data de 29 Iunie 1998.

Debut în periodice: poezie, în Revista „Orizont”, nr. 16, din 22 aprilie 1983, Timişoara.

Debut editorial: versuri, în volumul colectiv „Alpha ‘85”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1985.

Debut editorial, individual: versuri, volumul „Desculţă în iubire”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990.



Colaborări la reviste literare:
- selectiv -

- în ţară:

Orizont”, Timişoara; „Steaua”, Cluj-Napoca; „Tribuna”, Cluj-Napoca; „Echinox”, Cluj-Napoca; „România Literară”, Bucureşti; „Luceafărul”, Bucureşti; „Contemporanul”, Bucureşti; „Familia”, Oradea; „Convorbiri Literare”, Iaşi; „Poezia”, Iaşi; „Cronica”, Iaşi; „Ateneu”, Bacău; „Transilvania”, Sibiu; „Astra”, Braşov; „Poesis”, Satu-Mare; „Arca”, Arad; „Scrisul Românesc”, Craiova; „Ramuri”, Craiova; „Baadul Literar”, Bârlad; „Aurora”, Oradea; „Vatra Veche”, Târgu-Mureş; „Plumb”, Bacău; Nord Literar”, Baia-Mare; „Lamura”, Craiova; „Unu”, Oradea; „Caietele Columna”, Târgu-Jiu; „Viaţa”, Iaşi; „Amurg sentimental”, Bucureşti; „Viaţa de pretutindeni”, Arad; „Excelsior”, Cluj-Napoca; „Cetatea Culturală”, Cluj-Napoca; „Renaşterea”, Cluj-Napoca”; „Oraşul”, Cluj-Napoca; „Renaşterea bănăţeană” – „Supliment Literar”, Timişoara; „Făclia”, Cluj-Napoca; „Agora Literară”, Cluj-Napoca ş.a. 

- în străinătate:
- „Saghtar”, nr. 2/ 1991, La Valletta, Malta;
- „L’arbre à Plumes”, nr. 5/ 1994, Arbre, Belgia;
- „La Scribande”, nr. 5/ 1996, Wez, Belgia;
- „Apirion”, 2004, Tel-Aviv, Israel;
- „Poesie & Art. Forum des Poetes”, 7/ 2005, Haifa, Israel ş.a.

Volume publicate:

  1. Desculţă în iubire”, versuri, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990.
  2. Faraonul albastru”, versuri, Ed. Cronica, Iaşi, 1993.
  3. Cartea cu arbori”, versuri, Ed. Napoca-Star, Cluj, 2000.
  4. Luntrea de ghindă”, versuri, Ed. Napoca-Star, Cluj, 2001.
  5. Scrisori din singurătate”, versuri, Ed. Etnograph, Cluj-Napoca, 2004; ediţia a II-a, Ed. Eurograph, Cluj-Napoca, 2005.
  6. Viaţa după Azelman”, versuri, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2007; ediţia a II-a, 2008; ediţia a III-a, 2010.
  7. Deşertul dintre două respiraţii”, versuri, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011.

Poemele au fost traduse şi publicate, în volume şi în periodice, în limbile: engleză, franceză, ebraică, italiană, malteză ş.a.

Premii literare:

- Premiul I pentru Poezie, Festivalul Internaţional de Creaţie literară, Timişoara,
decembrie 2007.
- Premiul pentru cea mai bună carte de poezie a anului, Atelierul Naţional de Poezie
Serile de la Brădiceni”, 2012, Târgu-Jiu, pentru volumul de poeme
Deşertul dintre două respiraţii”.
- Nominalizări la premiile U.S.R., Filiala Cluj, în anii: 2005 şi 2008.

Referinţe critice:

- în volume:
Irina Petraş (în vol.: „Clujul literar, 1900 – 2005. Dicţionar ilustrat alcătuit de Irina Petraş”, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005, p. 116); Petru Poantă (în vol.: Persida Rugu, Desculţă în iubire, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990, coperta IV; în vol.: „Dicţionarul de poeţi. Clujul contemporan”, Ed. Forum, Cluj-Napoca, 1998, pp. 179-180; în vol.: „Dicţionar de poeţi. Clujul contemporan”, Ed. Clusium, 1999, pp.170-171); Cornel Ungureanu (în vol.: Persida Rugu, Scrisori din singurătate, Ed. Etnograph, Cluj-Napoca, 2004, coperta IV; ediţia a II-a, Ed. Eurograph, 2005, coperta IV); Rodica Marian (în vol.: Persida Rugu, Viaţa după Azelman, „Prefaţă”, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2007; ediţia a II-a, 2008; ediţia a III-a, 2010, pp. 5-20); Teohar Mihadaş (în vol.: Persida Rugu, Faraonul albastru, „O poezie runică”, Ed. Cronica, Iaşi, 1993, coperta IV); Dumitru Cerna (în vol.: Poeţii, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008, pp. 135-137); Antonia Bodea (în Antologia: Pulbere stelară, „Ritualul semnelor”, Ed. Napoca Star, Cluj, 2002, pp. 48-51; în vol.: Constantin Toni Dârţu, Personalităţi române şi faptele lor. 1950-2000, vol. XI, Ed. Venus, Iaşi, 2004, pp. 369-375; în vol.: Fulguraţii, „De la imnele vedice la poezia modernă” şi „Ritualul semnelor”, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2012, pp. 118-129); Aquilina Birăescu, Diana Zărie (în vol. Scriitori şi lingvişti timişoreni. Dicţionar bibliografic, Ed. Marineasa, Timişoara, 2000, p. 192); Constantin Toni Dârţu (în vol.: Personalităţi române şi faptele lor. 1950-2000, vol. XI, Ed. Venus, Iaşi, 2004, pp. 358-376; în vol.: Personalităţi române şi faptele lor. 1950-2000, vol. XXVIII, Ed. Panfilius, Iaşi, 2007, pp. 461-462); Ionel Andraşoni (în vol.: Ionel Andraşoni, Loc vacant pe arcă, „Poezia basmelor”, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2005, pp. 55-56); Ion Popescu-Brădiceni (în vol.: Virgil Bulat, Victor Nicolae, Ion Popescu-Brădiceni, Raportul Iona, „Persida Rugu: Narcisismul şi orfismul într-o (nouă) trans-paradigmă”, Ed. Cogito, Oradea, 2006, pp. 264-275; în vol.: Ion Popescu-Brădiceni, Din metafizica transmodernului, „Despre Viaţa după Azelman”, Ed. Napoca Star, Cluj, 2009, pp. 152-157); Boris Crăciun şi Daniela Crăciun-Costin (în vol.: 1500 scriitori români clasici şi contemporani, Ed. Porţile Orientului, Iaşi, 2010, p. 413; în vol.: Dicţionarul scriitorilor români de azi, Ed. Porţile Orientului, Iaşi, 2011, p. 453); Ion Vădan (în vol.: Persida Rugu, Deşertul dintre două respiraţii, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011, coperta IV); Dan Brudaşcu (în Antologia: Poeţi clujeni la cumpănă de milenii, Ed. Sedan, Cluj-Napoca, 2012, pp. 160-163) ş.a.

- în periodice:
Cornel Ungureanu („Câţiva bănăţeni”, în: „Orizont”, 8/ 1991); Ion Oarcăsu („Persida Rugu: Desculţă în iubire”, în: „Steaua”, 2-3/ 1991); Radu Cârneci („Luceafărul”, 11/ 1985; „Persida Rugu, Desculţă în iubire”, în: „Adevărul literar şi artistic”, 5-11.05.1991; „Ut pictura poesis”, în: „Feţele culturii”, luni, 10 octombrie 1994); Călin Teutişan („Desculţă în iubire”, în: „Tribuna”, 25/ 1991); Aurel Turcuş („Privelişti sufleteşti”, în: „Renaşterea bănăţeană”, joi, 8 august 1991; „Veşnicia s-a născut la sat”, în: „Renaşterea bănăţeană”, 18 septembrie 1991); Horia Bădescu („O poetă impresionistă: Persida Rugu”, în: „Excelsior”, 3/ 1992); Rodica Marian („Masca unei fericiri”, în: „Steaua”, Anul LVII, Nr. 12/ 2006); Dorin Serghie („Deşertul se aude, părăsindu-te...”, în: „Adevărul de Cluj”, 26 aprilie 1993); Antonia Bodea („Desculţă în iubire”, în: „Poesis”, 3 martie 1993); Radu Sergiu Ruba („Persida Rugu sau caligrafia gândirii”, în: „Litera noastră”, Anul XXV, Nr. 1 (92) 1994); Ioan Holban („Semnul de aripă şi semnul de apă”, în: „Cronica”, Nr. 6 (1386), Anul XXIX, 16-31 III 1994); Michaela Bocu („Profil de poet”, în: „Adevărul de Cluj”, sâmbătă, 30 aprilie – luni, 2 mai 2005); T. Mărgineni (pseudonimul scriitorului Teodor Tanco), („Persida Rugu: Scrisori din singurătate”, în: „Adevărul de Cluj”, sâmbătă, 30 aprilie – luni, 2 mai 2005); Al. Florin Ţene („Scrisori din singurătate”, în: „Tribuna afacerilor”, nr. 41 (100)/ mai 2005; „Persida Rugu: Scrisori din singurătate”, în: „Viaţa de pretutindeni”, iunie-iulie 2005; „Scrisori din singurătate”, în: „Sinteze Literare”, Nr. 52-53/ 2005; „Podul – simbolul centrului existenţial al fiinţei”, în: „Făclia”, joi, 7 februarie 2008; „Persida Rugu: Viaţa după Azelman”, în: „Viaţa de pretutindeni”, Nr. 1-5/ mai 2008; „Podul – simbolul centrului existenţial al fiinţei”, în: „Poezia”, Anul XIII, nr. 1 (43)/ primăvară 2008); Mircea Popa („Scrisori lirice”, în: „Tribuna”, Nr. 69/ 16-31 iulie 2005); Ionel Andraşoni („Poezia basmelor”, în: „Adevărul de Cluj”, 18 februarie 2002; „Semnul poetei”, în: „Informaţia”, An XV, Nr. 41/ 11-17 octombrie 2005); G. Manoniu („Persida Rugu: Scrisori din singurătate”, în: „Gazeta Gorjului”, An XXXIII, Nr. 23/ 24 octombrie 2005); Ion Popescu-Brădiceni („Arta înfocării în poezia Marianei Bojan şi a Persidei Rugu: Narcisismul şi orfismul într-o trans-paradigmă”, în: „Caietele Columna”, Anul X, Nr. 4/ 2005); Nicolae Benea („Persida Rugu: Luntrea de ghindă”, în: „Columna 2000”, Anul IV, Nr. 13-14-15-16/ ianuarie-decembrie 2003; „Cartea cu arbori, cartea din ţinutul ploilor de seară”, în: „Viaţa de pretutindeni”, Nr. 3/ 07. 2006; „Cartea cu arbori”, în: „Agora Literară”, martie 2010); Ioan Benche („Pe altarul cuvântului”, în: „Tribuna afacerilor”, septembrie 2006); Dumitru Cerna (în: „Foaia Transilvană”, nr. 45/ 4 octombrie 2007); Marin Toma („Persida Rugu: Viaţa după Azelman”, în: „Dor de dor”, An IV, Nr. 33/ martie 2008); Gavril Moisa („Viaţa după Azelman, de Persida Rugu”, în: „Tribuna afacerilor”, Nr. 77 (136)/ mai 2008); Mihai Georgia („Presa.md.”, octombrie 2008); Ioan Ţepelea („Discurs liric”, în: „Convorbiri Literare”, Anul CXLIII, Nr. 1 (169)/ ianuarie 2010); Constantin Cubleşan („Deşertul dintre două respiraţii”, în: „Steaua”, Anul LXII, Nr. 6/ 2011) ş.a.


Traduceri din:

1. Alain BORER, „Rimbaud în Abisinia”, eseu, Ed. Seuil, Paris, 1984 (fragmente, publicate în revistele literare: „Orizont”, nr. 48 / 29 nov. 1991; „Tribuna”, nr. 37 / 17-23 sept. 1992; „Steaua”, nr. 1o / 1992; „Poesis”, nr. 12 / 1992; „Nord Literar”, nr. 1 / ian. 2oo6).
2. Pierre RONVAUX, „Gabrielle Petit, cu moartea în faţă”, biografie, Ed. Illustra, Izegem, Belgia, 1993 (fragmente, publicate în antologia „Miresme de orgă”, Ed. Etnograph, Cluj-Napoca, 2oo4; şi în revistele literare: „Nord Literar”, nr. 1o / oct. 2oo5).


Activitate de re-fondare şi coordonare a Cenaclului literar-artistic „Octavian Goga”, al cadrelor didactice din judeţul Cluj (3o mai 1997).


Alte date semnificative:

- profesori iluştri audiaţi: Psihologie: Prof. univ. dr. Alexandru Roşca, Prof. univ dr. Ioan Radu, Prof. univ. dr. Anatol Chircev, Prof. univ. dr. Beniamin Zörgö ş.a.
- despre fratele meu: ing. Petre Cioară (23 august 1942 – 9 martie 2000), cercetător ştiinţific principal I, Director de Marketing la Institutul de Sudură şi Încercări de Materiale (I.S.I.M.), Timişoara. Mentorul primilor mei paşi în cultură...