Anotimpuri... în Brugelette, Belgia

Pe aleile Institutului Medico-Pedagogic "Sainte Gertrude", 6, Chemin Gabrielle Petit, Brugelette, Belgia...

Persida Rugu, în vizită la familia prof. Paul Maistriaux, Chièvres, Belgia.

De la stânga la dreapta: poeta Persida Rugu şi Soeur Maggy van Meenen, profesor şi director-adjunct la Institutul Medico-Pedagogic "Sainte Gertrude", Brugelette, Belgia.
photo: Rodrigue Leplat

Persida Rugu, la Beauraing, Belgia

De la stânga la dreapta: prof. univ. Colette Lauwers, poeta Persida Rugu,  Bruxelles, Hotel Astrid. În tablou, Prinţesa Astrid Sofia Lovisa Thyra a Suediei (17 noiembrie 1905 - 29 august 1935), Regina Belgiei, soţia Regelui Leopold al III-lea.

OCHIUL DIN SOMN, INELUL DE FOC

motto:

« până când ochiul nu ia foc

Dumnezeu nu poate fi văzut

până când urechea nu ia foc

Dumnezeu nu poate fi auzit

până când limba nu ia foc

Dumnezeu nu poate fi numit

până când inima nu ia foc

Dumnezeu nu poate fi iubit

până când mintea nu ia foc

Dumnezeu nu poate fi cunoscut »

T. S. ELIOT

drumul eşti Tu

drumul eşti Tu

Doamne

sub pleoape

flăcări de fructe

curg

lumina

mă atinge

ca o sabie de aer

acum şi aici

tălpile mele cresc rădăcini

pe cărarea spre Tine

***

de neatins

de neatins eşti

Doamne

dar Te simt în păsările nopţii

şi-n tăcerile sângelui

în arşiţa buzelor

când transparenţi coborâm

sub rădăcinile ierbii

de neatins eşti

de neatins

***

aspră singurătate foşnet

aspră singurătate foşnet

al harfelor serii

auzul mi-e leagăn

mormânt din care se iscă

iubirea

***

tăcerea Ta mi-a auzit şoapta

tăcerea Ta mi-a auzit şoapta

căderea ultimului pas

e clopotul ce-mi

bate

în tâmplă

***

de necuprins văzduhul

de necuprins văzduhul

fără lacrimă de arbore-n ceaţa translucidă

fără zbor de frunze pe norul

anotimpurilor

doar Tu sălăşluieşti

fără de margini fiind

ascuns în toate cele văzute

şi-n urme

de necuprins gândul

ameţitor

prezenţa Ta continuă

spre mine arcuindu-mă-ncet

Te caut

de parcă Te-aş fi găsit

din totdeauna

în sângele acesta vuitor

***

umbra Ta devine cort

umbra Ta devine cort

al respiraţiei

inundată de toată slava

privirea

ţărână sunt

şi Tu mă poţi crea

după forma pe care o vrei

mâinile Tale

fior şi săgeată

ierburi cresc dincolo

de amiaza morţii

***

mireasma privirii Tale înalţă arbori

mireasma privirii Tale înalţă arbori

Doamne

glasul Tău e cascadă

trunchi sunt

şi flacără

între păsările

apelor

***

zodie înfrunzind cercuri de ochi

zodie înfrunzind cercuri de ochi

tâmpla mea tace

ascultând sosirea stolului

dinspre Tine

ţurţuri de foc pe altarul

luminii

albastre corăbii brăzdează adâncul

lumea curge cu grijă

setea de Tine îmi pârjoleşte auzul

pe suliţe-alerg spre oaza tăcerii

***

mângâi aerul din preajma Ta

mângâi aerul din preajma Ta

Doamne

cu chipul păsărilor

Te învălui

lumina e abur fierbinte

sânge ce arde prin

fluviile pământului

mângâi aerul

sabia privirii oarbă statuie

ecoul tresare

o pleoapă scutură

la marginea vremii

petale

de cenuşă

***

alunecă zilele în Cetate

alunecă zilele în Cetatea spre

care Te-ndrepţi

fructele golesc pajiştile de soare

trecătorii nopţii au uitat fântâna

cea albă

sandalele pline de praf

strălucesc

îngerii îşi adună

încet

aripile

alunecă zilele în Cetatea

care

iată!

a-nflorit

ramură de măslin

***

pădurea alergării spre Tine

pădurea alergării spre Tine

e mai strălucitoare

decât sunetul zăpezilor

mai proaspătă decât

albia ploii

liniştea paşilor

Doamne

e mai adâncă decât abisul nădejdii

mai fragedă ca lumina

mai albă

decât

privirea îngerilor

ţărmul de lângă tâmpla Ta

e Cuvântul

fără zgură şi somn

***

lasă-mă să uit că sunt

lasă-mă să uit că sunt

flacără şi nor

aer şi pământ

psalm îngenuncheat

lacrimă de

vânt

arbore sonor

Tu - cel etern

eşti în mine atât de întreg

încât acum - înspre seară -

ca dintr-o candelă arzândă

în afară

universal îmi cere

să-l cern

***

pustiul frânge păsări

pustiul frânge păsări

umbra Ta înfloreşte

magnoliile

***

glasul Tău făgaş înconjurat de nouri

Que bien sé yo la fonte que mana y corre,

aunque es de noche !

San Juan de la Cruz

glasul Tău făgaş înconjurat de nouri

lumina izbucneşte fragilă

şopotul vieţii răsare din cuiburi

de lacrimi şi

bezne

Doamne

adăposteşte-ne în

căuşul zorilor

binecuvântarea Ta creşte

mai blândă

decât o privighetoare

***

arborii tunetului fărâmiţează chemarea

arborii tunetului fărâmiţează chemarea

focul

măsoară tăceri

pământul e gol

în vinele vântului

oglinzi

Tu

eşti fulgerul semnelor

apa ţese lotuşi

salcâmul - roşu înfloreşte a

doua oară

***

printre sâmburii ploii ard maci

printre sâmburii ploii ard maci

Doamne

adună-mi rănile sub petalele lor

să-nfrunzească pustiul

privirea Ta cerne clipele

disperarea îşi ascunde faţa în

umbră

cum să-ndrăznesc a rosti un cuvânt

când sunetele sunt lespezi

***

arbore descojit mi-e pasul spre Tine

arbore descojit mi-e pasul spre Tine

frunziş din apele sângelui

strigătul arde carnea

sfâşiată

adăpostesc un rug

de parcă aş hrăni

vulturii

veşniciei

***

clocot de semne ce răscolesc aerul

clocot de semne ce răscolesc aerul

ţărâna fierbe de albul zăpezii

Doamne nu pleca iar

oasele mele gem

carnea e grea

flăcări sunt puntea spre Tine

pe tăişul unui brici

sufletul meu păşeşte

***

absenţa mă chinuie

absenţa mă chinuie atât

că moartea-mi apare mai blândă

somnul mai milostiv prin nefiinţa-i

rece

plecarea mai luminoasă

decât jarul durerii

Doamne

cum să respir tăcerea

aceasta

şi cine şi unde

mă va aşterne

ramură

şi lemn din pragul

crucii

PERSIDA RUGU

ZIUA CULTURII NAŢIONALE

15 IANUARIE, ziua de naştere a poetului MIHAI EMINESCU

15 IANUARIE, Ziua Culturii Naţionale

GLOSSĂ

Vreme trece, vreme vine,

Toate-s vechi şi nouă toate;

Ce e rău şi ce e bine

Tu te-ntreabă şi socoate;

Nu spera şi nu ai teamă,

Ce e val ca valul trece;

De te-ndeamnă, de te cheamă,

Tu rămâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,

În auz ne sună multe,

Cine ţine toate minte

Şi ar sta să le asculte?...

Tu aşează-te deoparte,

Regăsindu-te pe tine,

Când cu zgomote deşarte

Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbă

Recea cumpă-a gândirii

Înspre clipa ce se schimbă

Pentru masca fericirii,

Ce din moartea ei se naşte

Şi o clipă ţine poate;

Pentru cine o cunoaşte

Toate-s vechi şi nouă toate.

Privitor ca la teatru

Tu în lume să te-nchipui:

Joace unul şi pe patru,

Totuşi tu ghici-vei chipu-i,

Şi de plânge, de se ceartă,

Tu în colţ petreci în tine

Şi-nţelegi din a lor artă

Ce e rău şi ce e bine.

Viitorul şi trecutul

Sunt a filei două feţe,

Vede-n capăt începutul

Cine ştie să le-nveţe;

Tot ce-a fost ori o să fie

În prezent le-avem pe toate,

Dar de-a lor zădărnicie

Te întreabă şi socoate.

Căci aceloraşi mijloace

Se supun câte există,

Şi de mii de ani încoace

Lumea-i veselă şi tristă;

Alte măşti, aceeaşi piesă,

Alte guri, aceeaşi gamă,

Amăgit atât de-adese

Nu spera şi nu ai teamă.

Nu spera când vezi mişeii

La izbândă făcând punte,

Te-or întrece nătărăii,

De ai fi cu stea în frunte;

Teamă n-ai, căta-vor iarăşi

Între dânşii să se plece,

Nu te prinde lor tovarăş:

Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,

Lumea-ntinde lucii mreje;

Ca să schimbe-actorii-n scenă,

Te momeşte în vârteje;

Tu pe-alături te strecoară,

Nu băga nici chiar de seamă,

Din cărarea ta afară

De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,

De hulesc, să taci din gură;

Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,

Dacă ştii a lor măsură;

Zică toţi ce vor să zică,

Treacă-n lume cine-o trece;

Ca să nu-ndrăgeşti nimică,

Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,

De te-ndeamnă, de te cheamă;

Ce e val, ca valul trece,

Nu spera şi nu ai teamă;

Te întreabă şi socoate

Ce e rău şi ce e bine;

Toate-s vechi şi nouă toate:

Vreme trece, vreme vine.

de Mihai Eminescu

„Glossă”. Tipărită în volum în „Poesii”, 1883, pp. 143-147; „Opere I. Poezii”, pp. 194-198; „Opere III. Poezii”, pp. 83-112. Poezia este elaborată în forma definitivă în perioada gazetăriei bucureştene. Se păstrează în mss. 2258 (1874), 2262 (En spectateur, 1876) ş.a.

* * *

Lumea ca structură în care nimic nu se poate schimba constituie fundalul de metafizică eleată, absorbită din Schopenhauer, pe care se desprind strofele “Glossei”, dar şi marea compoziţie a “Luceafărului”.

TUDOR VIANU, “Mihai Eminescu”, în “Eminescu”, Iaşi, 1974, p. 296.

* * *

„Luceafărul” nu e doar o capodoperă în sine, ci sinteza întregii gândiri poetice eminesciene, fapt ce explică de ce anumite imagini, idei sau „enigme” din poem nu se limpezesc pe deplin doar printr-un efort de arheologie literară, de investigaţie a variantelor ce premerg formei definitive. Elucidarea lor presupune o permanentă referire la opera integrală a poetului, din care acest mirific giuvaer se naşte asemenea astrului din apele primordiale.

dr. IOSIF CHEIE-PANTEA

* * *

Singurătatea lui Hyperion pare incontestabilă din perspectiva majorităţii interpretărilor „Luceafărului”, determinată fiind de factori înscrişi mai ales în evenimentul alegoric narat, cum ar fi apariţia lui Cătălin şi refuzul Părintelui ceresc de a-i acorda Luceafărului o altă soarte. Ţinem să subliniem aici, din punctul de vedere al singurătăţii, că lumea întreagă, o lume acceptată nu fără o umbră de incertitudine („... în lumea mea mă simt/ Nemuritor şi rece”), înseamnă totuşi asumarea acestei singurătăţi, deci nu supunerea peste voia lui la o condiţie de existenţă. Faţă de această parţială libertate de opţiune, singurătatea Cătălinei, chiar dacă ea rămâne senină în gândul spre ideal, nu ne apare ca o stare dorită, dimpotrivă, ceea ce ea aspiră să împlinească este şi iubirea reală şi dorul sufletesc al idealităţii.

RODICA MARIAN, „Lumile Luceafărului, (o reinterpretare a poemului eminescian)”, capit. XIII, Figuri textuale şi corespondenţe semantice în „Luceafărul”, Editura Remus, Cluj-Napoca, 1999, p. 360.

Biblioteca Judeţeană "Christian Tell", Gorj, 

Sala de lectură "Mihai Eminescu"

"Mihai Eminescu", sculptură de Constantin Brâncuşi,

expusă la Biblioteca Judeţeană din Târgu-Jiu

PERSIDA RUGU

Secvenţe biografice

Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.

Diplomă de licenţă în Filosofie, specializarea: Psihopedagogie specială.

Secundar: Limba şi Literatura Română.

Logoped, profesor psihopedagog, gr. did. I, în învăţământul special.

Profesor de psihologie, psiholog-consilier şi psiholog-terapeut în învăţământul special şi în învăţământul de masă preuniversitar.

Predare practică logopedică în învăţământul universitar.

Psiholog-raportor, în cadrul Centrului Pilot de Integrare a copiilor şi tinerilor cu C.E.S. în comunitate, program desfăşurat sub egida UNESCO – UNICEF, 1992-2002.

Director al Casei Corpului Didactic (C.C.D.), Cluj, 1996 – 1999.

Studii post-universitare, documentări:

- Specializare în studiul „Modificabilităţii Structural-Cognitive”, din

„Programul de Îmbogăţire Instrumentală Reuven Feuerstein (P.I.I.F.)”,

Bucureşti, 1994.

- Diplomă: „International workshop in structural cognitive modifiability”,

Bucureşti, 1994.

- „Diplome d’Université de Formateur”, delivré par l’Université de la

Mediterranée, Université Aix-Marseille, Louvain-la-Neuve, Brugelette,

1994/1995.

- Attestation d’étude sur le thème: „Étude générale des systèmes éducatifs”,

Bruxelles, Belgia, 1999.

- peste 70 de lucrări de cercetare în domeniul interdisciplinar socio-psiho-pedagogic,

lucrări prezentate la simpozioane, conferinţe, sesiuni de comunicări

ştiinţifice naţionale şi internaţionale şi lucrări publicate în volumele, caietele

şi programele acestora.

Membră a Uniunii Scriitorilor din România, din data de 29 Iunie 1998.

Debut în periodice: poezie, în Revista „Orizont”, nr. 16, din 22 aprilie 1983, Timişoara.

Debut editorial: versuri, în volumul colectiv „Alpha ‘85”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1985.

Debut editorial, individual: versuri, volumul „Desculţă în iubire”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990.

Colaborări la reviste literare:

- selectiv -

- în ţară:

„Orizont”, Timişoara; „Steaua”, Cluj-Napoca; „Tribuna”, Cluj-Napoca; „Echinox”, Cluj-Napoca; „România Literară”, Bucureşti; „Luceafărul”, Bucureşti; „Contemporanul”, Bucureşti; „Familia”, Oradea; „Convorbiri Literare”, Iaşi; „Poezia”, Iaşi; „Cronica”, Iaşi; „Ateneu”, Bacău; „Transilvania”, Sibiu; „Astra”, Braşov; „Poesis”, Satu-Mare; „Arca”, Arad; „Scrisul Românesc”, Craiova; „Ramuri”, Craiova; „Baadul Literar”, Bârlad; „Aurora”, Oradea; „Vatra Veche”, Târgu-Mureş; „Plumb”, Bacău; Nord Literar”, Baia-Mare; „Lamura”, Craiova; „Unu”, Oradea; „Caietele Columna”, Târgu-Jiu; „Viaţa”, Iaşi; „Amurg sentimental”, Bucureşti; „Viaţa de pretutindeni”, Arad; „Excelsior”, Cluj-Napoca; „Cetatea Culturală”, Cluj-Napoca; „Renaşterea”, Cluj-Napoca”; „Oraşul”, Cluj-Napoca; „Renaşterea bănăţeană” – „Supliment Literar”, Timişoara; „Făclia”, Cluj-Napoca; „Agora Literară”, Cluj-Napoca ş.a. 

- în străinătate:

- „Saghtar”, nr. 2/ 1991, La Valletta, Malta;

- „L’arbre à Plumes”, nr. 5/ 1994, Arbre, Belgia;

- „La Scribande”, nr. 5/ 1996, Wez, Belgia;

- „Apirion”, 2004, Tel-Aviv, Israel;

- „Poesie & Art. Forum des Poetes”, 7/ 2005, Haifa, Israel ş.a.

Volume publicate:

1. „Desculţă în iubire”, versuri, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990.
2. „Faraonul albastru”, versuri, Ed. Cronica, Iaşi, 1993.
3. „Cartea cu arbori”, versuri, Ed. Napoca-Star, Cluj, 2000.
4. „Luntrea de ghindă”, versuri, Ed. Napoca-Star, Cluj, 2001.
5. „Scrisori din singurătate”, versuri, Ed. Etnograph, Cluj-Napoca, 2004; ediţia a II-a, Ed. Eurograph, Cluj-Napoca, 2005.
6. „Viaţa după Azelman”, versuri, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2007; ediţia a II-a, 2008; ediţia a III-a, 2010.
7. „Deşertul dintre două respiraţii”, versuri, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011.

Poemele au fost traduse şi publicate, în volume şi în periodice, în limbile: engleză, franceză, ebraică, italiană, malteză ş.a.

Premii literare:

- Premiul I pentru Poezie, Festivalul Internaţional de Creaţie literară, Timişoara,

decembrie 2007.

- Premiul pentru cea mai bună carte de poezie a anului, Atelierul Naţional de Poezie

„Serile de la Brădiceni”, 2012, Târgu-Jiu, pentru volumul de poeme

„Deşertul dintre două respiraţii”.

- Nominalizări la premiile U.S.R., Filiala Cluj, în anii: 2005 şi 2008.

Referinţe critice:

- în volume:

Irina Petraş (în vol.: „Clujul literar, 1900 – 2005. Dicţionar ilustrat alcătuit de Irina Petraş”, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005, p. 116); Petru Poantă (în vol.: Persida Rugu, Desculţă în iubire, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990, coperta IV; în vol.: „Dicţionarul de poeţi. Clujul contemporan”, Ed. Forum, Cluj-Napoca, 1998, pp. 179-180; în vol.: „Dicţionar de poeţi. Clujul contemporan”, Ed. Clusium, 1999, pp.170-171); Cornel Ungureanu (în vol.: Persida Rugu, Scrisori din singurătate, Ed. Etnograph, Cluj-Napoca, 2004, coperta IV; ediţia a II-a, Ed. Eurograph, 2005, coperta IV); Rodica Marian (în vol.: Persida Rugu, Viaţa după Azelman, „Prefaţă”, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2007; ediţia a II-a, 2008; ediţia a III-a, 2010, pp. 5-20); Teohar Mihadaş (în vol.: Persida Rugu, Faraonul albastru, „O poezie runică”, Ed. Cronica, Iaşi, 1993, coperta IV); Dumitru Cerna (în vol.: Poeţii, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008, pp. 135-137); Antonia Bodea (în Antologia: Pulbere stelară, „Ritualul semnelor”, Ed. Napoca Star, Cluj, 2002, pp. 48-51; în vol.: Constantin Toni Dârţu, Personalităţi române şi faptele lor. 1950-2000, vol. XI, Ed. Venus, Iaşi, 2004, pp. 369-375; în vol.: Fulguraţii, „De la imnele vedice la poezia modernă” şi „Ritualul semnelor”, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2012, pp. 118-129); Aquilina Birăescu, Diana Zărie (în vol. Scriitori şi lingvişti timişoreni. Dicţionar bibliografic, Ed. Marineasa, Timişoara, 2000, p. 192); Constantin Toni Dârţu (în vol.: Personalităţi române şi faptele lor. 1950-2000, vol. XI, Ed. Venus, Iaşi, 2004, pp. 358-376; în vol.: Personalităţi române şi faptele lor. 1950-2000, vol. XXVIII, Ed. Panfilius, Iaşi, 2007, pp. 461-462); Ionel Andraşoni (în vol.: Ionel Andraşoni, Loc vacant pe arcă, „Poezia basmelor”, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2005, pp. 55-56); Ion Popescu-Brădiceni (în vol.: Virgil Bulat, Victor Nicolae, Ion Popescu-Brădiceni, Raportul Iona, „Persida Rugu: Narcisismul şi orfismul într-o (nouă) trans-paradigmă”, Ed. Cogito, Oradea, 2006, pp. 264-275; în vol.: Ion Popescu-Brădiceni, Din metafizica transmodernului, „Despre Viaţa după Azelman”, Ed. Napoca Star, Cluj, 2009, pp. 152-157); Boris Crăciun şi Daniela Crăciun-Costin (în vol.: 1500 scriitori români clasici şi contemporani, Ed. Porţile Orientului, Iaşi, 2010, p. 413; în vol.: Dicţionarul scriitorilor români de azi, Ed. Porţile Orientului, Iaşi, 2011, p. 453); Ion Vădan (în vol.: Persida Rugu, Deşertul dintre două respiraţii, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011, coperta IV); Dan Brudaşcu (în Antologia: Poeţi clujeni la cumpănă de milenii, Ed. Sedan, Cluj-Napoca, 2012, pp. 160-163) ş.a.

- în periodice:

Cornel Ungureanu („Câţiva bănăţeni”, în: „Orizont”, 8/ 1991); Ion Oarcăsu („Persida Rugu: Desculţă în iubire”, în: „Steaua”, 2-3/ 1991); Radu Cârneci („Luceafărul”, 11/ 1985; „Persida Rugu, Desculţă în iubire”, în: „Adevărul literar şi artistic”, 5-11.05.1991; „Ut pictura poesis”, în: „Feţele culturii”, luni, 10 octombrie 1994); Călin Teutişan („Desculţă în iubire”, în: „Tribuna”, 25/ 1991); Aurel Turcuş („Privelişti sufleteşti”, în: „Renaşterea bănăţeană”, joi, 8 august 1991; „Veşnicia s-a născut la sat”, în: „Renaşterea bănăţeană”, 18 septembrie 1991); Horia Bădescu („O poetă impresionistă: Persida Rugu”, în: „Excelsior”, 3/ 1992); Rodica Marian („Masca unei fericiri”, în: „Steaua”, Anul LVII, Nr. 12/ 2006); Dorin Serghie („Deşertul se aude, părăsindu-te...”, în: „Adevărul de Cluj”, 26 aprilie 1993); Antonia Bodea („Desculţă în iubire”, în: „Poesis”, 3 martie 1993); Radu Sergiu Ruba („Persida Rugu sau caligrafia gândirii”, în: „Litera noastră”, Anul XXV, Nr. 1 (92) 1994); Ioan Holban („Semnul de aripă şi semnul de apă”, în: „Cronica”, Nr. 6 (1386), Anul XXIX, 16-31 III 1994); Michaela Bocu („Profil de poet”, în: „Adevărul de Cluj”, sâmbătă, 30 aprilie – luni, 2 mai 2005); T. Mărgineni (pseudonimul scriitorului Teodor Tanco), („Persida Rugu: Scrisori din singurătate”, în: „Adevărul de Cluj”, sâmbătă, 30 aprilie – luni, 2 mai 2005); Al. Florin Ţene („Scrisori din singurătate”, în: „Tribuna afacerilor”, nr. 41 (100)/ mai 2005; „Persida Rugu: Scrisori din singurătate”, în: „Viaţa de pretutindeni”, iunie-iulie 2005; „Scrisori din singurătate”, în: „Sinteze Literare”, Nr. 52-53/ 2005; „Podul – simbolul centrului existenţial al fiinţei”, în: „Făclia”, joi, 7 februarie 2008; „Persida Rugu: Viaţa după Azelman”, în: „Viaţa de pretutindeni”, Nr. 1-5/ mai 2008; „Podul – simbolul centrului existenţial al fiinţei”, în: „Poezia”, Anul XIII, nr. 1 (43)/ primăvară 2008); Mircea Popa („Scrisori lirice”, în: „Tribuna”, Nr. 69/ 16-31 iulie 2005); Ionel Andraşoni („Poezia basmelor”, în: „Adevărul de Cluj”, 18 februarie 2002; „Semnul poetei”, în: „Informaţia”, An XV, Nr. 41/ 11-17 octombrie 2005); G. Manoniu („Persida Rugu: Scrisori din singurătate”, în: „Gazeta Gorjului”, An XXXIII, Nr. 23/ 24 octombrie 2005); Ion Popescu-Brădiceni („Arta înfocării în poezia Marianei Bojan şi a Persidei Rugu: Narcisismul şi orfismul într-o trans-paradigmă”, în: „Caietele Columna”, Anul X, Nr. 4/ 2005); Nicolae Benea („Persida Rugu: Luntrea de ghindă”, în: „Columna 2000”, Anul IV, Nr. 13-14-15-16/ ianuarie-decembrie 2003; „Cartea cu arbori, cartea din ţinutul ploilor de seară”, în: „Viaţa de pretutindeni”, Nr. 3/ 07. 2006; „Cartea cu arbori”, în: „Agora Literară”, martie 2010); Ioan Benche („Pe altarul cuvântului”, în: „Tribuna afacerilor”, septembrie 2006); Dumitru Cerna (în: „Foaia Transilvană”, nr. 45/ 4 octombrie 2007); Marin Toma („Persida Rugu: Viaţa după Azelman”, în: „Dor de dor”, An IV, Nr. 33/ martie 2008); Gavril Moisa („Viaţa după Azelman, de Persida Rugu”, în: „Tribuna afacerilor”, Nr. 77 (136)/ mai 2008); Mihai Georgia („Presa.md.”, octombrie 2008); Ioan Ţepelea („Discurs liric”, în: „Convorbiri Literare”, Anul CXLIII, Nr. 1 (169)/ ianuarie 2010); Constantin Cubleşan („Deşertul dintre două respiraţii”, în: „Steaua”, Anul LXII, Nr. 6/ 2011) ş.a.

Traduceri din:

1. Alain BORER, „Rimbaud în Abisinia”, eseu, Ed. Seuil, Paris, 1984 (fragmente, publicate în revistele literare: „Orizont”, nr. 48 / 29 nov. 1991; „Tribuna”, nr. 37 / 17-23 sept. 1992; „Steaua”, nr. 1o / 1992; „Poesis”, nr. 12 / 1992; „Nord Literar”, nr. 1 / ian. 2oo6).

2. Pierre RONVAUX, „Gabrielle Petit, cu moartea în faţă”, biografie, Ed. Illustra, Izegem, Belgia, 1993 (fragmente, publicate în antologia „Miresme de orgă”, Ed. Etnograph, Cluj-Napoca, 2oo4; şi în revistele literare: „Nord Literar”, nr. 1o / oct. 2oo5).

Activitate de re-fondare şi coordonare a Cenaclului literar-artistic „Octavian Goga”, al cadrelor didactice din judeţul Cluj (3o mai 1997).

Alte date semnificative:

- profesori iluştri audiaţi: Psihologie: Prof. univ. dr. Alexandru Roşca, Prof. univ dr. Ioan Radu, Prof. univ. dr. Anatol Chircev, Prof. univ. dr. Beniamin Zörgö ş.a.

- despre fratele meu: ing. Petre Cioară (23 august 1942 – 9 martie 2000), cercetător ştiinţific principal I, Director de Marketing la Institutul de Sudură şi Încercări de Materiale (I.S.I.M.), Timişoara. Mentorul primilor mei paşi în cultură...