crud orhideea-şi
arde solstiţiul în amiezi
de neajuns aproape în
drumul către sine
gândirea se hrăneşte
din fluviul cu peceţi
al liniştei de veghe pe
albele coline
sub mângâierea clipei o
urnă de argint
în taină-şi dezghioacă
neplânsul şi solia
luciri de arabescuri
volute în granit
efemeride frânte zidind
nemărginirea
în tainiţa luminii se
coace un amurg
pleoapa verii ascunde
săgeţile autumnale
păianjenul tăcerii îşi
ţese pe sub crug
o străvezie pânză şi-un
muşchi floral drept zale
de neajuns aproape
în drumul către sine
gândirea se
hrăneşte din fluviul cu peceţi
al liniştei de veghe pe
albele coline –
crud orhideea-şi arde
solstiţiul în amiezi
PERSIDA RUGU
