MÉNAGE À TROIS

Singurătatea îmi șoptește la ureche
– nu ești singură, ești cu mine
întotdeauna mă vei avea tovarășă de sânge
de carne și strigăt
chiar dacă nimeni nu va ști
sunt cu tine
umbră și clonă
fi-voi mereu oglinda ta
în care te vei regăsi cu mine alături

așa mi-a vorbit singurătatea
până ecoul tău mi-a sfâșiat auzul
mi-a hrănit privirea pașii
ea tăcută a plecat
nelăsându-mă de fapt singură
îi simțeam mireasma foșnetul mătăsurilor lungi
al catifelei în falduri

se ascundea în aburul oglinzilor uitate
în colțul văzduhului din pragul înserării
în sunetul de-argint
al ploilor repezi
mă pândea murmurându-mi numele

deodată s-a împletit cu umbra ta
și lacrima mea nu vă mai putea desprinde
unul de altul
așadar acum suntem un ménage à trois
eu, tu și prietena mea
singurătatea
de nedespărțit



                                          PERSIDA RUGU