CLUJ-NAPOCA...
à coeur ouvert
À l’accueil de ses habitants
À
Persida Rugu, mon amie lointaine
C’était un petit Christ
gris, figé dans un reflet d’argent.
Son fin visage bordé
d’épines et penché vers la terre
semblait se résigner
à la rejoindre, comme celui d’un fils
se soumettant au silence
mystérieux de son père.
C’était un joli
bijou, simple mais attirant,
alliant la
souffrance discrète à l’amour cinglant.
Il pendait au cou d’une
dame dont le sourire naturel
flottait sur des traits
inconnus et accueillants.
„Comme il est
beau!” Osais-je lui dire en le désignant.
„N’est-ce-pas!...
Il est l’image du bien...”
„Prenez-le! Garde-le!
Si! Si! Je vous l’offre!”
me dit-elle au terme d’un
court moment.
Depuis, je porte un peu de
ciel Roumain
sur ma poitrine de pêcheur
parisien.
Je le porterai
jusqu’à ma dernière heure,
non comme un
porte-bonheur,
mais comme un billet de
séjour
dans une étrange contrée
du coeur
où règnent la
gentillesse et la simplicité.
Qu’il soit sous la
garantie du Christ
n’est pas pour déplaire
à mes sentiments.
Il est le meilleur symbole
du désintéressement.
Cluj m’a confirmé ce
que je savais déjà:
l’humanité peut
se révéler parfois
encore plus belle que la
nature!
MAURICE COUQUIAUD,
„Clujul
poeţilor. Antologie de poezie, de Horia Bădescu”,
Editura
Eikon, Cluj-Napoca, 2013, pag. 77;
trad. în limba română de Horia Bădescu, pag. 79.
O DEFINIRE A POEZIEI
poetei
Persida Rugu
esenţe sublimându-se-n
esenţă
vis colorat în somnul
transparenţă
tânjind în miezu-i
spiralata formă
spre-a-nvrednici materia
informă
iris veghind cea tainică
prezenţă:
esenţe sublimându-se-n
esenţă
(desăvârşire în
desăvârşire
frământ al meu,
iubire de Iubire
mereu mă subţiezi pân-la
idee
precum frumosul intri-n
orchidee
pisc irizând sublim
apusul-mire:
desăvârşire în
desăvârşire)
gând al Naturii ferm
năzuitoare
fluid etern dinspre şi
către Soare
distanţă măsurând cu
ne-distanţe
precum speranţa însumând
speranţe
fiinţa ta mă-nalţă şi
mă doare
gând al Naturii ferm
năzuitoare
RADU CÂRNECI,
din
volumul de poeme „Clipa eternă”,
Editura Eminescu, Bucureşti, 1988,
pag. 257; poemul a fost preluat din anteriorul volum de poeme,
„Pasărea de
cenuşă. Rondosonete”,
semnat de acelaşi autor, Editura Cartea Românească, Bucureşti,
1986, pag. 63.
ALEASĂ
DE ÎNGERI
poetei
Persida Rugu,
autoarea
volumului „Desculţă în iubire”
calci peste
cuvinte
sfioasă, cu
teamă,
ca pe o
iubire,
ca pe o rană.
pluteşti
peste ele
ca o lebădă
neagră, uşor,
ca o
mângâiere,
ca un fior.
zbori peste
lume
cu
aripi de zare,
ca o pasăre
albă
peste linişti
de mare.
aleasă de
îngeri
a limbii
regină,
eşti a
cerului sclavă
şi a rimei
stăpână.
arzând ca un
rug
în adânc de
simţire,
te înalţi
spre lumină
Desculţă
în iubire.
GAVRIL
MOISA,
din
volumul de poeme „Strigătul tăcerii”,
Editura
Grinta, Cluj-Napoca, 2004, pag. 17.
RUG DE LUMINĂ
poetei
Persida Rugu
... aţi coborât,
ca-ntâia
Doamnă,
din ruguri mari de apogeu,
blând,
flăcări înfrunzind o
perseidă
cu lacrima uitată
ieri,
într-un eseu...
25 Decembrie 2004,
în amintirea
Mamei sale, Livia
FLORIN
CONSTANTIN VERDEŞ,
din
volumul de poeme „Ecouri surde”,
Editura
Eurograph, Cluj-Napoca, 2008, pag.
19.
