Şi iată umbra se
întoarce
prin cântecul de
la nămiezi
şi toarce
strigătul din
Parce
stelara cale ce o
vezi
mereu înmiresmând
destinul
cum roua peste
câmpul pur
şi fierbe lacrima
şi chinul
amar însămânţând
veninul
în sângele
de-ascuns augur
pe strune arde o
nălucă
aşa cum Fiul a
plecat
de pe pământ în
cer să ducă
o rază-n sâmbure
de nucă
în seri când
îngerii ţin sfat
şi-acolo peste
mări de-aloe
se-aude-un murmur
fără glas
cum harfe-alunecă
în voie
cum şi ţinutul
plin de ploi e
un drum de soli
fără popas
PERSIDA
RUGU
