ZIUA CULTURII NAŢIONALE

15 IANUARIE, ziua de naştere a poetului MIHAI EMINESCU

15 IANUARIE, Ziua Culturii Naţionale

GLOSSĂ

Vreme trece, vreme vine,

Toate-s vechi şi nouă toate;

Ce e rău şi ce e bine

Tu te-ntreabă şi socoate;

Nu spera şi nu ai teamă,

Ce e val ca valul trece;

De te-ndeamnă, de te cheamă,

Tu rămâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,

În auz ne sună multe,

Cine ţine toate minte

Şi ar sta să le asculte?...

Tu aşează-te deoparte,

Regăsindu-te pe tine,

Când cu zgomote deşarte

Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limbă

Recea cumpă-a gândirii

Înspre clipa ce se schimbă

Pentru masca fericirii,

Ce din moartea ei se naşte

Şi o clipă ţine poate;

Pentru cine o cunoaşte

Toate-s vechi şi nouă toate.

Privitor ca la teatru

Tu în lume să te-nchipui:

Joace unul şi pe patru,

Totuşi tu ghici-vei chipu-i,

Şi de plânge, de se ceartă,

Tu în colţ petreci în tine

Şi-nţelegi din a lor artă

Ce e rău şi ce e bine.

Viitorul şi trecutul

Sunt a filei două feţe,

Vede-n capăt începutul

Cine ştie să le-nveţe;

Tot ce-a fost ori o să fie

În prezent le-avem pe toate,

Dar de-a lor zădărnicie

Te întreabă şi socoate.

Căci aceloraşi mijloace

Se supun câte există,

Şi de mii de ani încoace

Lumea-i veselă şi tristă;

Alte măşti, aceeaşi piesă,

Alte guri, aceeaşi gamă,

Amăgit atât de-adese

Nu spera şi nu ai teamă.

Nu spera când vezi mişeii

La izbândă făcând punte,

Te-or întrece nătărăii,

De ai fi cu stea în frunte;

Teamă n-ai, căta-vor iarăşi

Între dânşii să se plece,

Nu te prinde lor tovarăş:

Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirenă,

Lumea-ntinde lucii mreje;

Ca să schimbe-actorii-n scenă,

Te momeşte în vârteje;

Tu pe-alături te strecoară,

Nu băga nici chiar de seamă,

Din cărarea ta afară

De te-ndeamnă, de te cheamă.

De te-ating, să feri în laturi,

De hulesc, să taci din gură;

Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,

Dacă ştii a lor măsură;

Zică toţi ce vor să zică,

Treacă-n lume cine-o trece;

Ca să nu-ndrăgeşti nimică,

Tu rămâi la toate rece.

Tu rămâi la toate rece,

De te-ndeamnă, de te cheamă;

Ce e val, ca valul trece,

Nu spera şi nu ai teamă;

Te întreabă şi socoate

Ce e rău şi ce e bine;

Toate-s vechi şi nouă toate:

Vreme trece, vreme vine.

de Mihai Eminescu

„Glossă”. Tipărită în volum în „Poesii”, 1883, pp. 143-147; „Opere I. Poezii”, pp. 194-198; „Opere III. Poezii”, pp. 83-112. Poezia este elaborată în forma definitivă în perioada gazetăriei bucureştene. Se păstrează în mss. 2258 (1874), 2262 (En spectateur, 1876) ş.a.

* * *

Lumea ca structură în care nimic nu se poate schimba constituie fundalul de metafizică eleată, absorbită din Schopenhauer, pe care se desprind strofele “Glossei”, dar şi marea compoziţie a “Luceafărului”.

TUDOR VIANU, “Mihai Eminescu”, în “Eminescu”, Iaşi, 1974, p. 296.

* * *

„Luceafărul” nu e doar o capodoperă în sine, ci sinteza întregii gândiri poetice eminesciene, fapt ce explică de ce anumite imagini, idei sau „enigme” din poem nu se limpezesc pe deplin doar printr-un efort de arheologie literară, de investigaţie a variantelor ce premerg formei definitive. Elucidarea lor presupune o permanentă referire la opera integrală a poetului, din care acest mirific giuvaer se naşte asemenea astrului din apele primordiale.

dr. IOSIF CHEIE-PANTEA

* * *

Singurătatea lui Hyperion pare incontestabilă din perspectiva majorităţii interpretărilor „Luceafărului”, determinată fiind de factori înscrişi mai ales în evenimentul alegoric narat, cum ar fi apariţia lui Cătălin şi refuzul Părintelui ceresc de a-i acorda Luceafărului o altă soarte. Ţinem să subliniem aici, din punctul de vedere al singurătăţii, că lumea întreagă, o lume acceptată nu fără o umbră de incertitudine („... în lumea mea mă simt/ Nemuritor şi rece”), înseamnă totuşi asumarea acestei singurătăţi, deci nu supunerea peste voia lui la o condiţie de existenţă. Faţă de această parţială libertate de opţiune, singurătatea Cătălinei, chiar dacă ea rămâne senină în gândul spre ideal, nu ne apare ca o stare dorită, dimpotrivă, ceea ce ea aspiră să împlinească este şi iubirea reală şi dorul sufletesc al idealităţii.

RODICA MARIAN, „Lumile Luceafărului, (o reinterpretare a poemului eminescian)”, capit. XIII, Figuri textuale şi corespondenţe semantice în „Luceafărul”, Editura Remus, Cluj-Napoca, 1999, p. 360.

Biblioteca Judeţeană "Christian Tell", Gorj, 

Sala de lectură "Mihai Eminescu"

"Mihai Eminescu", sculptură de Constantin Brâncuşi,

expusă la Biblioteca Judeţeană din Târgu-Jiu

PERSIDA RUGU

Secvenţe biografice

Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.

Diplomă de licenţă în Filosofie, specializarea: Psihopedagogie specială.

Secundar: Limba şi Literatura Română.

Logoped, profesor psihopedagog, gr. did. I, în învăţământul special.

Profesor de psihologie, psiholog-consilier şi psiholog-terapeut în învăţământul special şi în învăţământul de masă preuniversitar.

Predare practică logopedică în învăţământul universitar.

Psiholog-raportor, în cadrul Centrului Pilot de Integrare a copiilor şi tinerilor cu C.E.S. în comunitate, program desfăşurat sub egida UNESCO – UNICEF, 1992-2002.

Director al Casei Corpului Didactic (C.C.D.), Cluj, 1996 – 1999.

Studii post-universitare, documentări:

- Specializare în studiul „Modificabilităţii Structural-Cognitive”, din

„Programul de Îmbogăţire Instrumentală Reuven Feuerstein (P.I.I.F.)”,

Bucureşti, 1994.

- Diplomă: „International workshop in structural cognitive modifiability”,

Bucureşti, 1994.

- „Diplome d’Université de Formateur”, delivré par l’Université de la

Mediterranée, Université Aix-Marseille, Louvain-la-Neuve, Brugelette,

1994/1995.

- Attestation d’étude sur le thème: „Étude générale des systèmes éducatifs”,

Bruxelles, Belgia, 1999.

- peste 70 de lucrări de cercetare în domeniul interdisciplinar socio-psiho-pedagogic,

lucrări prezentate la simpozioane, conferinţe, sesiuni de comunicări

ştiinţifice naţionale şi internaţionale şi lucrări publicate în volumele, caietele

şi programele acestora.

Membră a Uniunii Scriitorilor din România, din data de 29 Iunie 1998.

Debut în periodice: poezie, în Revista „Orizont”, nr. 16, din 22 aprilie 1983, Timişoara.

Debut editorial: versuri, în volumul colectiv „Alpha ‘85”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1985.

Debut editorial, individual: versuri, volumul „Desculţă în iubire”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990.

Colaborări la reviste literare:

- selectiv -

- în ţară:

„Orizont”, Timişoara; „Steaua”, Cluj-Napoca; „Tribuna”, Cluj-Napoca; „Echinox”, Cluj-Napoca; „România Literară”, Bucureşti; „Luceafărul”, Bucureşti; „Contemporanul”, Bucureşti; „Familia”, Oradea; „Convorbiri Literare”, Iaşi; „Poezia”, Iaşi; „Cronica”, Iaşi; „Ateneu”, Bacău; „Transilvania”, Sibiu; „Astra”, Braşov; „Poesis”, Satu-Mare; „Arca”, Arad; „Scrisul Românesc”, Craiova; „Ramuri”, Craiova; „Baadul Literar”, Bârlad; „Aurora”, Oradea; „Vatra Veche”, Târgu-Mureş; „Plumb”, Bacău; Nord Literar”, Baia-Mare; „Lamura”, Craiova; „Unu”, Oradea; „Caietele Columna”, Târgu-Jiu; „Viaţa”, Iaşi; „Amurg sentimental”, Bucureşti; „Viaţa de pretutindeni”, Arad; „Excelsior”, Cluj-Napoca; „Cetatea Culturală”, Cluj-Napoca; „Renaşterea”, Cluj-Napoca”; „Oraşul”, Cluj-Napoca; „Renaşterea bănăţeană” – „Supliment Literar”, Timişoara; „Făclia”, Cluj-Napoca; „Agora Literară”, Cluj-Napoca ş.a. 

- în străinătate:

- „Saghtar”, nr. 2/ 1991, La Valletta, Malta;

- „L’arbre à Plumes”, nr. 5/ 1994, Arbre, Belgia;

- „La Scribande”, nr. 5/ 1996, Wez, Belgia;

- „Apirion”, 2004, Tel-Aviv, Israel;

- „Poesie & Art. Forum des Poetes”, 7/ 2005, Haifa, Israel ş.a.

Volume publicate:

1. „Desculţă în iubire”, versuri, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990.
2. „Faraonul albastru”, versuri, Ed. Cronica, Iaşi, 1993.
3. „Cartea cu arbori”, versuri, Ed. Napoca-Star, Cluj, 2000.
4. „Luntrea de ghindă”, versuri, Ed. Napoca-Star, Cluj, 2001.
5. „Scrisori din singurătate”, versuri, Ed. Etnograph, Cluj-Napoca, 2004; ediţia a II-a, Ed. Eurograph, Cluj-Napoca, 2005.
6. „Viaţa după Azelman”, versuri, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2007; ediţia a II-a, 2008; ediţia a III-a, 2010.
7. „Deşertul dintre două respiraţii”, versuri, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011.

Poemele au fost traduse şi publicate, în volume şi în periodice, în limbile: engleză, franceză, ebraică, italiană, malteză ş.a.

Premii literare:

- Premiul I pentru Poezie, Festivalul Internaţional de Creaţie literară, Timişoara,

decembrie 2007.

- Premiul pentru cea mai bună carte de poezie a anului, Atelierul Naţional de Poezie

„Serile de la Brădiceni”, 2012, Târgu-Jiu, pentru volumul de poeme

„Deşertul dintre două respiraţii”.

- Nominalizări la premiile U.S.R., Filiala Cluj, în anii: 2005 şi 2008.

Referinţe critice:

- în volume:

Irina Petraş (în vol.: „Clujul literar, 1900 – 2005. Dicţionar ilustrat alcătuit de Irina Petraş”, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005, p. 116); Petru Poantă (în vol.: Persida Rugu, Desculţă în iubire, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990, coperta IV; în vol.: „Dicţionarul de poeţi. Clujul contemporan”, Ed. Forum, Cluj-Napoca, 1998, pp. 179-180; în vol.: „Dicţionar de poeţi. Clujul contemporan”, Ed. Clusium, 1999, pp.170-171); Cornel Ungureanu (în vol.: Persida Rugu, Scrisori din singurătate, Ed. Etnograph, Cluj-Napoca, 2004, coperta IV; ediţia a II-a, Ed. Eurograph, 2005, coperta IV); Rodica Marian (în vol.: Persida Rugu, Viaţa după Azelman, „Prefaţă”, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2007; ediţia a II-a, 2008; ediţia a III-a, 2010, pp. 5-20); Teohar Mihadaş (în vol.: Persida Rugu, Faraonul albastru, „O poezie runică”, Ed. Cronica, Iaşi, 1993, coperta IV); Dumitru Cerna (în vol.: Poeţii, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008, pp. 135-137); Antonia Bodea (în Antologia: Pulbere stelară, „Ritualul semnelor”, Ed. Napoca Star, Cluj, 2002, pp. 48-51; în vol.: Constantin Toni Dârţu, Personalităţi române şi faptele lor. 1950-2000, vol. XI, Ed. Venus, Iaşi, 2004, pp. 369-375; în vol.: Fulguraţii, „De la imnele vedice la poezia modernă” şi „Ritualul semnelor”, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2012, pp. 118-129); Aquilina Birăescu, Diana Zărie (în vol. Scriitori şi lingvişti timişoreni. Dicţionar bibliografic, Ed. Marineasa, Timişoara, 2000, p. 192); Constantin Toni Dârţu (în vol.: Personalităţi române şi faptele lor. 1950-2000, vol. XI, Ed. Venus, Iaşi, 2004, pp. 358-376; în vol.: Personalităţi române şi faptele lor. 1950-2000, vol. XXVIII, Ed. Panfilius, Iaşi, 2007, pp. 461-462); Ionel Andraşoni (în vol.: Ionel Andraşoni, Loc vacant pe arcă, „Poezia basmelor”, Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2005, pp. 55-56); Ion Popescu-Brădiceni (în vol.: Virgil Bulat, Victor Nicolae, Ion Popescu-Brădiceni, Raportul Iona, „Persida Rugu: Narcisismul şi orfismul într-o (nouă) trans-paradigmă”, Ed. Cogito, Oradea, 2006, pp. 264-275; în vol.: Ion Popescu-Brădiceni, Din metafizica transmodernului, „Despre Viaţa după Azelman”, Ed. Napoca Star, Cluj, 2009, pp. 152-157); Boris Crăciun şi Daniela Crăciun-Costin (în vol.: 1500 scriitori români clasici şi contemporani, Ed. Porţile Orientului, Iaşi, 2010, p. 413; în vol.: Dicţionarul scriitorilor români de azi, Ed. Porţile Orientului, Iaşi, 2011, p. 453); Ion Vădan (în vol.: Persida Rugu, Deşertul dintre două respiraţii, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011, coperta IV); Dan Brudaşcu (în Antologia: Poeţi clujeni la cumpănă de milenii, Ed. Sedan, Cluj-Napoca, 2012, pp. 160-163) ş.a.

- în periodice:

Cornel Ungureanu („Câţiva bănăţeni”, în: „Orizont”, 8/ 1991); Ion Oarcăsu („Persida Rugu: Desculţă în iubire”, în: „Steaua”, 2-3/ 1991); Radu Cârneci („Luceafărul”, 11/ 1985; „Persida Rugu, Desculţă în iubire”, în: „Adevărul literar şi artistic”, 5-11.05.1991; „Ut pictura poesis”, în: „Feţele culturii”, luni, 10 octombrie 1994); Călin Teutişan („Desculţă în iubire”, în: „Tribuna”, 25/ 1991); Aurel Turcuş („Privelişti sufleteşti”, în: „Renaşterea bănăţeană”, joi, 8 august 1991; „Veşnicia s-a născut la sat”, în: „Renaşterea bănăţeană”, 18 septembrie 1991); Horia Bădescu („O poetă impresionistă: Persida Rugu”, în: „Excelsior”, 3/ 1992); Rodica Marian („Masca unei fericiri”, în: „Steaua”, Anul LVII, Nr. 12/ 2006); Dorin Serghie („Deşertul se aude, părăsindu-te...”, în: „Adevărul de Cluj”, 26 aprilie 1993); Antonia Bodea („Desculţă în iubire”, în: „Poesis”, 3 martie 1993); Radu Sergiu Ruba („Persida Rugu sau caligrafia gândirii”, în: „Litera noastră”, Anul XXV, Nr. 1 (92) 1994); Ioan Holban („Semnul de aripă şi semnul de apă”, în: „Cronica”, Nr. 6 (1386), Anul XXIX, 16-31 III 1994); Michaela Bocu („Profil de poet”, în: „Adevărul de Cluj”, sâmbătă, 30 aprilie – luni, 2 mai 2005); T. Mărgineni (pseudonimul scriitorului Teodor Tanco), („Persida Rugu: Scrisori din singurătate”, în: „Adevărul de Cluj”, sâmbătă, 30 aprilie – luni, 2 mai 2005); Al. Florin Ţene („Scrisori din singurătate”, în: „Tribuna afacerilor”, nr. 41 (100)/ mai 2005; „Persida Rugu: Scrisori din singurătate”, în: „Viaţa de pretutindeni”, iunie-iulie 2005; „Scrisori din singurătate”, în: „Sinteze Literare”, Nr. 52-53/ 2005; „Podul – simbolul centrului existenţial al fiinţei”, în: „Făclia”, joi, 7 februarie 2008; „Persida Rugu: Viaţa după Azelman”, în: „Viaţa de pretutindeni”, Nr. 1-5/ mai 2008; „Podul – simbolul centrului existenţial al fiinţei”, în: „Poezia”, Anul XIII, nr. 1 (43)/ primăvară 2008); Mircea Popa („Scrisori lirice”, în: „Tribuna”, Nr. 69/ 16-31 iulie 2005); Ionel Andraşoni („Poezia basmelor”, în: „Adevărul de Cluj”, 18 februarie 2002; „Semnul poetei”, în: „Informaţia”, An XV, Nr. 41/ 11-17 octombrie 2005); G. Manoniu („Persida Rugu: Scrisori din singurătate”, în: „Gazeta Gorjului”, An XXXIII, Nr. 23/ 24 octombrie 2005); Ion Popescu-Brădiceni („Arta înfocării în poezia Marianei Bojan şi a Persidei Rugu: Narcisismul şi orfismul într-o trans-paradigmă”, în: „Caietele Columna”, Anul X, Nr. 4/ 2005); Nicolae Benea („Persida Rugu: Luntrea de ghindă”, în: „Columna 2000”, Anul IV, Nr. 13-14-15-16/ ianuarie-decembrie 2003; „Cartea cu arbori, cartea din ţinutul ploilor de seară”, în: „Viaţa de pretutindeni”, Nr. 3/ 07. 2006; „Cartea cu arbori”, în: „Agora Literară”, martie 2010); Ioan Benche („Pe altarul cuvântului”, în: „Tribuna afacerilor”, septembrie 2006); Dumitru Cerna (în: „Foaia Transilvană”, nr. 45/ 4 octombrie 2007); Marin Toma („Persida Rugu: Viaţa după Azelman”, în: „Dor de dor”, An IV, Nr. 33/ martie 2008); Gavril Moisa („Viaţa după Azelman, de Persida Rugu”, în: „Tribuna afacerilor”, Nr. 77 (136)/ mai 2008); Mihai Georgia („Presa.md.”, octombrie 2008); Ioan Ţepelea („Discurs liric”, în: „Convorbiri Literare”, Anul CXLIII, Nr. 1 (169)/ ianuarie 2010); Constantin Cubleşan („Deşertul dintre două respiraţii”, în: „Steaua”, Anul LXII, Nr. 6/ 2011) ş.a.

Traduceri din:

1. Alain BORER, „Rimbaud în Abisinia”, eseu, Ed. Seuil, Paris, 1984 (fragmente, publicate în revistele literare: „Orizont”, nr. 48 / 29 nov. 1991; „Tribuna”, nr. 37 / 17-23 sept. 1992; „Steaua”, nr. 1o / 1992; „Poesis”, nr. 12 / 1992; „Nord Literar”, nr. 1 / ian. 2oo6).

2. Pierre RONVAUX, „Gabrielle Petit, cu moartea în faţă”, biografie, Ed. Illustra, Izegem, Belgia, 1993 (fragmente, publicate în antologia „Miresme de orgă”, Ed. Etnograph, Cluj-Napoca, 2oo4; şi în revistele literare: „Nord Literar”, nr. 1o / oct. 2oo5).

Activitate de re-fondare şi coordonare a Cenaclului literar-artistic „Octavian Goga”, al cadrelor didactice din judeţul Cluj (3o mai 1997).

Alte date semnificative:

- profesori iluştri audiaţi: Psihologie: Prof. univ. dr. Alexandru Roşca, Prof. univ dr. Ioan Radu, Prof. univ. dr. Anatol Chircev, Prof. univ. dr. Beniamin Zörgö ş.a.

- despre fratele meu: ing. Petre Cioară (23 august 1942 – 9 martie 2000), cercetător ştiinţific principal I, Director de Marketing la Institutul de Sudură şi Încercări de Materiale (I.S.I.M.), Timişoara. Mentorul primilor mei paşi în cultură...