Curg arborii prin seară chinuitor îi
simţi
în rădăcini se-ntoarce
seva spre apus
iar luna îşi coboară în
ape albii zimţi
pe umeri ierburi ninse
văzduhurile-au pus
şi aripe spre toamnă se
zbat sub pleoape reci
mi-e teamă anotimpul că-l
sfâşii ca pe-un trup
când printre frunze arse
şi peste ape treci
crud galbena lumină ca pe
un fruct o rup
PERSIDA RUGU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu