Opheliei
E seara peste vise lacustră mângâiere
ardentă-nveșmântare de aur și argint
și sufletul pe ape o liniște își cere
departe de furtună și spinii care mint
mi-e setea nesfârșită povară de lumină
ce umerii o poartă ca pe un baldachin
când plaurul de lavă cu-arome de sulfină
strecoară printre pietre miresmele de crin
acolo mi-e iubirea pe maluri risipită
și ploile mi-o iscă lucarnă din trecut
ademenind uitarea din arbori de ispită
ascunsă zămislire sub al tăcerii scut
PERSIDA RUGU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu